Crucea lui Mihai Viteazul – locul până unde s-a retras voievodul muntean din calea lui Sinan Pașa în 1595

Cred că tot românul știe de Crucea Eroilor de pe Caraiman, acest monument fiind desemnat în anul 2013 de către „Guinness World Records” ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan (28 metri). Dar, alături de aceasta putem așeza și alte monumente în formă de cruce, printre care și pe cea numită „Crucea lui Mihai Viteazu”. Inițial aceasta era din lemn, fiind amplasată în satul Stoeneşti, la distanţă de 700 metri de la intersecţia DJ 725 cu DN 72A, și data din timpul marelui voievod Mihai Viteazu 1593-1601. Povestea acestei cruci este una istorică. În satul Bădeni se află „Plaiul Mălăişte”, zonă în care s-a retras Mihai Viteazul, după lupta de la Călugăreni (1595). Până acolo s-a retras Mihai Viteazul din calea lui Sinan Pașa, așteptând ajutoarele de la Principele Sigismund Bathory. Ajuns acolo, a pus această cruce, semn pe care îl putem vedea și astăzi. Dupa primirea întăririlor, Marele Voievod Mihai, cel care a unit pentru prima dată toate cele trei principate române, a eliberat Târgoviște și i-a făcut praf pe turci la propriu, în marea bătălie de la Giurgiu. Bătălia de la Giurgiu este consemnată în izvoarele istorice ale vremii ca fiind cea mai mare bătălie a lui Mihai Viteazul. Mai mare decât cunoscută bătălie de la Călugăreni. Cronicile turcești au descris în amănunt această bătălie, atât de marcați și luați prin surprindere a fost oastea otomană la vremea respectivă.

În țara noastră, această cruce „a Viteazului” nu este însă cea mai mare ca dimensiuni, din acest punct de vedere existând o adevărată „bătălie a crucilor”. Dar și Argeşul punctează în clasamentul național, fiind pe un meritat loc 5, prin Crucea lui Mihai Viteazu de la Stoeneşti. Crucea cântăreşte aproape trei tone, a fost ridicată pe o stâncă de pe dealul numit „Colţul Albinei”, la o altitudine de 1.125 de metri, pe 11 aprilie 2010. Are 9 metri înălţime şi 6 deschidere, iar la acţiunea de montare a sa au luat parte mai multe echipe de salvamontişti din Câmpulung şi Piteşti, reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Argeş şi un echipaj al Unităţii Speciale de Aviaţie Bucureşti. Întregul monument are o înălţime de 15 metri şi este montat în apropiere de locul unde, vreme de 60 de ani, a străjuit munţii crucea lui Mihai Viteazu, o cruce de lemn, care, în timp, s-a deteriorat. Crucea de la Stoeneşti a fost ridicată de la sol cu un elicopter şi, pe tot timpul acţiunii, unul dintre preoţii din comună a stat în genunchi şi s-a rugat ca misiunea să fie dusă cu succes la bun sfârşit. Localnicii cred că această cruce îi protejează de toate necazurile, mai ales că a fost montată cu o zi înainte de Înălţarea Domnului şi sfinţită chiar în această zi de mare sărbătoare.

Faţă de Crucea Eroilor de pe Caraiman, Crucea lui Mihai Viteazu de la Stoeneşti pare destul de mică din punct de vedere al dimensiunilor, însă în „topul“ monumentelor de acest gen stă destul de bine, pe locul 5 la nivel naţional. Potrivit datelor, cea mai mare cruce din România este cea de pe Dealul Păun, din Iaşi. În august 2006, Mitropolitul Moldovei de atunci, actualul Patriarh Daniel, a sfinţit o cruce înaltă de 40 de metri, ce cântăreşte aproximativ şase tone, este luminată de peste 100 de becuri şi serveşte drept emiţător pentru Radio Trinitas. Dealul pe care este ridicată poartă de atunci numele „Colina Crucii”. Aflată pe locul doi, Crucea din Caraiman, a fost ridicată între anii 1926 şi 1928, la o altitudine de 2.291 de metri, fiind închinată eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în Primul Război Mondial. Iniţiativa a aparţinut familiei regale a României Mari. Regina Maria şi Regele Ferdinand I doreau ca această cruce să fie vizibilă de la o distanţă cât mai mare, astfel încât au ales cel de-al doilea vârf ca înălţime al masivului Caraiman – primul, cu o altitudine de 2.325 m, nu asigură aceeaşi deschidere, fiind vizibil doar din apropiere, de pe platou. La vremea finalizării proiectului, Crucea de pe Caraiman era unică în Europa atât prin altitudinea la care fusese amplasată, cât şi prin dimensiuni: 28 de metri înălţime şi 7 metri, cât este lungimea fiecărui braţ. Ridicată din oţel, crucea tronează pe un soclu din beton armat îmbrăcat în piatră de calcar fasonată, adăugând înălţimii monumentului încă 7,5 metri. Astăzi, monumentul – aflat în administrarea Consiliului Local al oraşului Buşteni – este luminat cu 300 de becuri a câte 500 W fiecare şi este una dintre atracţiile zonei turistice Valea Prahovei.

Apoi, în clasament, pe locul trei, urmează Crucea de pe Muntele Mic, de la schitul cu hramul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul. Situată la cota 1.600, aceasta măsoară 27 de metri. În 2007, la Sibiu, pe una dintre cele mai înalte culmi din preajma oraşului, cu prilejul celei de-a treia Adunări Ecumenice Europeane a fost sfinţită o altă cruce din oţel. Monumentul a fost ridicat în apropierea unui cimitir al eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Crucea de pe Dealul Guşteriţei are o înălţime de 17 metri şi, odată cu lăsarea serii, impresionează prin luminile fluorescente ce o fac vizibilă de la mare distanţă.

Crucea „Viteazului” este mult mai valoroasă prin simbolistica sa, deoarece până aici s-a retras voievodul muntean din calea lui Sinan Pașa, în 1595, după bătălia de la Călugăreni, în așteptarea ajutoarelor. Trimisul otoman credea că a cucerit Cetatea Bucureștiului și Cetatea Târgoviștei, dar totul avea să se termine cu bătălia de la Giurgiu, unde Mihai și aliații săi vor avea o victorie strălucitoare. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*