Peștera Măgura (Bulgaria) – picturi parietale de 10.000 de ani vechime

Pentru a ajunge în această zonă turistică, bucureșteanul poate porni cu autoturismul personal la drum către noul și minunatul pod peste Dunăre de la Calafat – Vidin. La Vidin, unde am înoptat la un hotel, am constatat că multă lume vorbește românește. Am vizitat pe malul fluviului cetatea Baba Vida ce s-a aflat sub turci o vreme și un interesant lapidarium din vecinătate, organizat cu fonduri europene, în care au fost expuse descoperiri antice și medievale. Peștera Măgura (în bulgară Магура) este situată în partea de NV a Bulgariei, în Regiunea Vidin, la o distanță de 1,5 km de satul Rabișa.

Intrarea se află la altitudinea de 461 metri, iar lungimea totală a galeriilor descoperite până acum însumează peste 2.000 metri. Măgura este amplasată în nord-vestul Bulgariei, la o distanţă de 180 km de Sofia. Este amplasată la 17 kilometri nord de oraşul Belogradchik (Meteora Bulgariei) şi la 1,5 kilometri de satul Rabisha, iar Vidinul se află la 35 de kilometri. Peştera este tăiată de ape în dealul de calcar Rabisha. Este formată dintr-o galerie principală, orientată către sud-est nord-vest şi galerii laterale. Galeriile au dimensiuni enorme, cu lungimi de peste 200 de metri, lăţime de peste 50 de metri şi o înălţime de peste 20 de metri. Peştera este amenajată pentru turişti (cu trepte, balustrade, etc.) şi este declarată atracţie turistică din 1960, împreună cu zona de protecție de 83 de hectare. Peştera este electrificată în întregime. Labirinturile subterane au o lungime de peste 2,5 km, cu holuri spectaculoase, stalactite şi stalagmite şi formaţiuni speologice rare. Pe lângă frumuseţea sa şi dimensiunile impresionante, ea impresionează cu „Marele Stalactone” – cu o înălţime de peste 20 de metri şi un diametru la bază de patru metri şi „Pinul Căzut”, cea mai mare stalagmită din peştele bulgăreşti studiate, cu o lungime de peste 11 metri şi o bază de șase metri.

Ceea ce diferențiază acest cavernament de altele este panoplia de desene preistorice realizate cu guano (excremente de liliac) într-o întreagă galerie, de oamenii acelor timpuri. Imaginile („picturile”) parietale sunt structurate pe mai multe straturi din epoci diferite – Epipaleolitic, Eneolitic şi începutul Epocii Bronzului. Desenele din peştera Măgura reprezintă femei care dansează, bărbaţi aflaţi la vânătoare, bărbaţi deghizaţi (șamani, vraci) şi o mare varietate de animale, sori, stele, unelte şi plante. S-a estimat că picturile au fost realizate între 10.000 și 8.000 de ani în urmă. Desenele reprezintă evenimente importante ale societății care ocupase peștera Măgura și vecinătatea acesteia: ceremonii religioase, scene de vânătoare și reprezentări ale zeităților care sunt unice în peninsula Balcanică. „Dansul fertilității” și „ceremonia de vânătoare” se clasează printre cele mai notabile picturi. Prin intermediul acestor picturi sunt păstrate informaţii în legătură cu calendarul regional şi evenimente şi sărbători, împreună cu simbolurile şi caracterele specifice. Imaginile au analogii cu centre culturale faimoase din Italia, Peninsula Iberică şi Asia. Fără îndoială, ele aparţin mediului artei preistorice din spaţiul Mării Mediterane. Unele dintre imagini sunt compoziţii deosebit de complexe şi reprezintă o oglindire a bogăţiei de forme, ideologii şi mitologii a lumii inteligente. Peștera Măgura este un adevărat templu al naturii, un adevărat calendar ce se desfășoară de-a lungul unei perioade lungi de timp – de la Neolitic la Epoca Fierului.

„Picturile negre” din această peșteră sunt unicate în Peninsula Balcanică. Una dintre galeriile peșterii este folosită de ani buni pentru păstrarea „la învechit” a unui vin spumant, care amintește de șampanie. Peștera este deschisă vara (1 aprilie – 30 octombrie), între orele 10:00 – 16:30. Iarna programul este de la 1 noiembrie – la 31 martie, între orele 10:00 – 16:00. Peștera are ghid calificat. Nu cunoștea limba română, dar ne-au tradus niște turiști bulgari amabili în limba engleză. Preț intrare: 10 leva/persoană. Timp vizitare: 2 ore/2,5 km traseu prin peșteră. După ieșire ne-am întors la pas, pe malul unui lac superb. Restaurantul din apropiere merită vizitat. Are o „pleșcoviță” gustoasă, după care merge specifica bere „Kamenitza”. Un traseu de două zile la sud de Dunăre, care ne-a adus noi cunoștințe despre locuri și oameni minunați. Recomand!

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*