Păpușile „Arădeanca”, ciufulite, rujate și echipate cu costumașe încropite din bucăți textile de diferite mărimi și modele, ne-au însoțit în jocurile noastre din copilărie și ne-au alimentat fantezia în a ne asuma rolul de „oameni maturi”, cu familie numeroasă și responsabilități. Le spălam, de schimbam hăinuțele, le dădeam de mâncare, le plimbam în cărucioare, etc. Le educam, dându-le povețe, sau le certam dacă nu erau cuminți. Asta era ca o lecție importantă de viață. Iar „Arădeanca” a fost un brand care a intrat aproape în fiecare casă din România, unde exista copii. Acum numărul familiilor cu copii s-a micșorat, iar jucăriile tradiționale au fost înlocuite de jocuri virtuale, pe telefon, tablete sau calculator. Acum nu mai speli păpușa și o schimbi, dar poți să omori monștri și să iei o sută de puncte, drept răsplată. Fără jucării copilăria s-a schimbat. Intrate în malaxorul „tranziției” de după 89 puține fabrici din perioada comunistă au reușit să scape de „furia” capitalismului, una dintre ele fiind fabrica de păpuși „Arădeanca”. Aici era locul unde se realizau cele mai frumoase păpuși românești ale perioadei. Aventura ei a început încă din anul 1949, an în care la Arad a fost construită prima fabrică de jucării din țară. Chiar și după revoluție, aceasta a continuat să funcționeze și să rămână un nume important pe piață. Mai mult decât atât, afacerea era una profitabilă și zilnic lucrau în producție peste o mie de angajați. De altfel, calitatea produselor realizate aici era una aparte și lăudată chiar și de străini. Aproape că nu a existat fetiță care să nu primească în perioada comunistă celebra păpușă „Arădeanca”.
Opțiunile legate de jucării erau limitate, însă „Arădeanca” reprezenta o certitudine a calității. Păpușile de aici erau atât de apreciate, încât în anii ’80 mergeau serios la export. Interesant este că nu o făceau doar în țările sovietice, preferate în acele vremuri, ci și în Marea Britanie. Există de atunci mai multe legende legate de păpușile din această fabrică. Astfel, puteai să-ți cumperi o haină de blană pentru câteva exemplare de la „Arădeanca”, dacă erai un negociator bun și ajungeai într-un târg din Moscova. De asemenea, se trimiteau vapoare întregi de păpuși în Africa, de acolo de unde acestea se întorceau cu materii prime sau fructe. Concret, păpușile „Arădeanca” erau un bun de export aparte al României, un bun folosit deseori în tranzacțiile țării.
Interesant este că atunci, „Arădeanca” nu producea numai jucării, ci și articole de sport, articole de uz casnic sau tehnico-sanitare. Au urmat însă ani dificili în tranziție, ani în care fabrica a înregistrat pierderi destul de mari. Totul a culminat cu insolvența din 2013, an în care, S.C. Arădeanca S.A. era deţinută de SIF Banat-Crişana, într-o proporție de 39,6 la sută, trei acţionari PAS care aveau 40 la sută, dar şi aproximativ 1.200 de persoane fizice. Aceștia au primit gratuit acţiuni în urma procesului de privatizare în masă și n-au avut pe moment forța financiară să țină pe o linie de plutire fabrica. Cu toate acestea, producția a continuat la adăpostul unei alte firme înființate de foști directori ai întreprinderii, oameni pasionați. Colecționarii sau nostalgicii pot sta liniștiți, pentru că păpușile produse în fabrica de la Arad sunt în continuare în producție și astăzi. Este adevărat că s-au mai schimbat modelele, dar linia generală și trăsăturile n-au suferit prea multe modificări. Fabrica propune ca ofertă mai multe tipuri care pot fi găsite în hipermarketurile din întreaga țară. „Avem acum suficienți angajați pentru a asigura producția, suntem ok, suntem în regulă. Păpușile, după cum puteți vedea, sunt în hipermarketuri, există și asta e cel mai important. Facem și ornamente de grădină, le găsiți pe toate în magazine”, declară reprezentanții fabricii. Din toate modelele pe care le-a produs fabrica, de departe succesul de casă și cea mai căutată păpușă a fost cea numită „Nadia”. Comuniștii și-au dat acordul ca aceasta să intre în producție la puțin timp după ce Nadia Comăneci uimea întreaga lume și obținuse prima notă de 10 din istoria gimnasticii la Jocurile Olimpice. De remarcat că păpușa a fost propusă atât pe piața internă, cât și pentru export. Echipată în trening de culoare albă, pe care era inscripționat cuvântul „România”, păpușa a fost vândută în mii de exemplare. Comercializată în acea perioadă chiar și „pe sub mână”, prețul ei era unul serios. Astfel, chiar și la negru ajungea să coste și peste o sută de lei. După o vreme, conducerea a luat decizia să lanseze o nouă variantă a „Nadiei”, una care să poarte la gât replica fidelă a medaliei cucerită de Nadia Comăneci la Montreal. Aceasta urma să fie legată cu un șnur tricolor. De asemenea, tot cam pe atunci, fabrica a început să producă păpuşi cu numele unor vedete „la zi”. Astfel, la standuri au ajuns mai multe VIP-uri. Printre ele s-a aflat și fosta gimnastă Andreea Răducan, dar și Cleopatra Stratan și Oana Zăvoranu au fost și ele prezente în oferta fabricii „Arădeanca”. Ofera a mai cuprins pe „Ioana, blonda” și „Cătălina, bruneta”, „Cătălina mireasa”, „Maria, bruneta în costum național”, etc.
Mirosul de altădată al fabricii în care se produceau cele mai îndrăgite păpuși din România se păstrează și astăzi. Chiar dacă producția este mult mai mică și angajații mai puțini, fabrica Arădeanca nu a pierit. Cu toate că fabrica Arădeanca a avut un moment de cumpănă și se voia ca în locul fabricii să se înalțe blocuri, destinul și bunăvoința unor oameni au făcut ca aceasta să producă în continuare și păpușile să își găsească locul în casele oamenilor din întreaga țară. Octavian Fânaţă este sufletul fabricii și cel care a luptat pentru salvarea ei. Mirosul de soluții care se folosesc, matrițele, secțiile și componentele din care sunt făcute păpușile, diferitele obiecte de grădină, dar și oamenii care lucrează îți dau o stare de bine. Cutii cu componente așteaptă să fie duse în secția în care se asamblează, iar la finalul zilei păpușile să fie gata de plecare din fabrică, frumos aranjate. Fabrica a rămas și poartă amprenta vremurilor de altădată cu uși mari, cu lift de pe vremuri, cu matrițe și utilaje vechi, dar care funcționează perfect. Odată ce pășești în fabrică intri în vremurile de demult, parcă timpul a stat în loc și auzi doar zgomotul utilajelor și simți mirosul lor. Oamenii din spatele utilajelor îți zâmbesc și își văd în continuare de treabă. Ai impresia că păpușile prind viață în mâna lor dacă stai să urmărești întreg procesul de asamblare. Dacă pe vremuri se lucra doar în blocul comunist și marfa mergea ca barter, acum păpușile se găsesc în marile hipermarketuri din România și în librării, dar se pot achiziționa și direct din fabrică.
„De 25 de ani sunt aici. Fabrica a fost înființată în 1947, în actuala locație este din 1980. În perioada de glorie au fost 1.200 de muncitori, se lucra în trei schimburi, doar în blocul comunist. Toată marfa mergea la barter cu Rusia, se dădea pe mâncare, cereale, pe tot ce înseamna atunci. După Revoluție, produsele sosite din China au afectat evoluția fabricii. S-a privatizat ulterior prin metoda MEBO, iar datorită unor probleme cu ceilalți acționari în 2008 a intrat în faliment și în 2013 a fost lichidată. Activitatea și brandul au fost preluate din 2008 de o nouă societate care a păstrat personalul, hala de producție și utilajele și astăzi producem în continuare aceleași articole frumoase. Avem o gamă de 25 de păpuși, articole de grădină: albă ca zăpada cu cei șapte pitici, animale de grădină: buvnițe, urși koala, iepurași, rațe. Toată producția este destinată pieții interne, la hipermaketuri, cu păpușile și la cele de bricolaj cu articole de grădină”, declară Octavian Fânaţă. Are o sclipire în ochi în momentul în care prezintă fabrica. Este mândru de faptul că destinul ei nu a fost ca a altora din țara noastră, adică acela de a rămâne o amintire, deoarece producția s-a închis și clădirea s-a demolat. „M-am legat sufletește de fabrică. A fost un moment de cumpănă în 2008 când unul dintre acționari, o societate de investiții private a statului român a încercat să facă o preluare ostilă a acțiunilor și trebuia ca pe tot spațiul fabricii să se facă blocuri. Pe ei îi interesa profitul, valorificarea clădirii, a utilajelor, nu îi interesa activitatea propiu-zisă. Atunci în 2008, când toți acționarii persoane fizice ne-au ajutat și și-au vândut cuponele către cine a făcut 51 la sută, le-am promis tuturor că vom continua activitatea că nu o vom lăsa să se distrugă. M-am apropiat sufletește și am și o răspundere morală față de această fabrică și activitate cu toate că eu sunt la bază cu științe juridice. Din anul 2000 mă ocup de tot ce înseamnă vânzare și acum de tot ce înseamnă producție și administrare. Dacă nu interveneam în 2008 se încheia tradiția păpușilor, dar putem spune că momentul de cumpănă ne-a întărit și făcut să supraviețuim”, mărturisește Octavian. În prezent, fabrica produce 25 de modele de păpuși, dar și figurine decorative pentru grădină – de la Albă ca Zăpada și cei șapte pitici până la bufnite, urși koala și iepurași. Produsele sunt disponibile în marile lanțuri de hipermarketuri, magazine de bricolaj și pot fi cumpărate și direct din fabrică. Având produse de calitate, fabrica a câștigat o multitudine de premii la diferite târguri interne și externe. Arădenii sunt mândri că încă se găsesc păpușile care odinioară se procurau destul de greu, dar care cu timpul au ajuns să fie foarte apreciate. Pe vremuri sloganul fabricii era: „Un izvor de bucurie pentru cei mici / Un prilej de meditație pentru cei mari”, slogan care poate fi valabil și astăzi, dacă există speranță și credință.










