Expoziţii dedicate sculpturii miniaturale bizantine

Muzeul Naţional de Artă al României a inaugurat sâmbătă, 5 decembrie 2020, două expoziţii temporare ce pot fi vizitate până în luna martie, respectiv iunie 2021. Expoziţia aniversară „Piranesi. Arhitecturi şi fantasme”, dedicată împlinirii a 300 de ani de la naşterea marelui erudit Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778), excepţional personaj al secolului XVIII, cuprinde gravuri din colecţia de Artă Europeană a MNAR şi este însoţită de un catalog amplu documentat şi contextualizat. Cea de-a doua expoziţie temporară deschisă publicului tot de sâmbătă propune un alt registru şi pune accentul mai mult pe spiritualitate şi cult, fiind intitulată „Poveştile Crucii. Sculptură miniaturală de tradiţie bizantină”. Aceasta prezintă piese din colecţia de Artă Veche Românească a muzeului.

„Piranesi. Arhitecturi şi fantasme” este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu. Este prezentată o selecţie de 39 de gravuri de Piranesi, grupate în trei serii: Grotteschi, Carceri d’invenzione şi Vedute di Roma. Stampele piranesiene sunt însoţite şi contextualizate de un grupaj de 13 desene şi gravuri, realizate de artişti europeni activi în secolul al XVIII-lea, precum Gaspar van Wittel, Giandomenico Tiepolo, Antonio Canaletto, Hubert Robert, Edmé Bouchardon şi Francisco de Goya. Toate cele 52 de opere grafice provin din patrimoniul MNAR. Giovanni Battista Piranesi a fost unul dintre cei mai importanţi gravori din toate timpurile, scenograf, arhitect, restaurator, decorator, colecţionar, anticar, comerciant, arheolog şi cărturar. Activitatea sa însumează – alături de lucrări de erudiţie arheologică, texte polemice, amenajări interioare şi obiecte decorative – mai bine de o mie de plăci incizate într-o tehnică de multe ori novatoare, imprimate vreme de două secole într-un număr imens de exemplare. Născut şi format la Veneţia, sub influenţa unor mari maeştri precum Giambattista Tiepolo şi Antonio Canaletto, Piranesi şi-a petrecut aproape două treimi din viaţă la Roma, unde a asimilat, în domeniul vedutei, inovaţiile pictorului Giovanni Paolo Pannini şi ale gravorului Giuseppe Vasi. În cele aproape patru decenii petrecute la Roma, Piranesi s-a instalat gradual într-o reţea de relaţii profesional-umane şi într-un spaţiu al circuitului cultural pe care le-a modelat pe parcurs, prin intermediul imaginii imprimate şi al textelor de erudiţie sau polemice. Personalitatea şi activitatea lui au avut un impact considerabil şi formativ asupra epocii. Opera lui a modelat imaginarul european, încă mult după moarte. Totodată, opera sa, în mod constant fundamentată pe erudiţie, a contribuit masiv la evoluţia arheologiei, la instaurarea stilului neoclasic, dar şi la eclectismul specific artei oficiale din epoca Primului Imperiu francez.

Expoziţia este însoţită de un catalog de 160 de pagini, care include, alături de reproducerile celor 52 de lucrări, circa patruzeci de imagini complementare. Acesta poate fi achiziţionat de la magazinele MNAR. Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021, conform programului muzeului, în corpul Auditorium. Preţ bilet de acces: 12 lei/ persoană.

„Poveştile Crucii” este realizată de curatorul Lucreţia Pătrăşcanu, din cadrul secţiei Artă Veche Românească a MNAR şi propune un registru expoziţional contural prin elemente de spiritualitate şi cult, cu trimitere către sărbătorile de iarnă. Expoziţia prezintă publicului aproximativ 60 de lucrări din colecţia de Artă Veche Românească, majoritatea inedite. Cele mai multe dintre lucrările expuse sunt cruci sculptate şi ferecate în argint aurit, care au fost folosite în cult (cruci de procesiune, de mână şi pentru masa altarului), alături de care sunt etalate şi obiecte de devoţiune privată, precum icoane sculptate şi pandantive de forme diverse (circulare şi rectangulare, mici diptice sau triptice). Realizate în perioada cuprinsă între începutul secolului XVI şi mijlocul secolului XIX, piesele conturarează evoluţia acestui gen artistic în Ţările Române. Astfel de piese se regăsesc pe toată aria de influenţă bizantină, din sudul Dunării şi până în Rusia. Între piesele prezentate se disting câteva cruci ferecate de mari dimensiuni, de o calitate artistică excepţională şi o însemnătate cu totul specială, ce au fost dăruite de voievozii Alexandru Lăpuşneanu, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu celor mai importante dintre ctitoriile lor – Mănăstirile Slatina, Cotroceni şi Hurezi.

Expoziţia poate fi vizitată până în iunie 2021, conform programului muzeului, cu respectarea măsurilor muzeului pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus SARS COV-2. Accesul este gratuit, în baza biletului de vizitare pentru Galeria de Artă Veche Românească, de la sediul central. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*