În Cernica se găsesc trei situri arheologice clasificate ca monumente istorice de interes național. Este vorba de așezarea geto-dacică de la Tânganu, aflată în zona Tânganu-Moară, pe malul stâng al Dâmboviței; de situl de la Bălăceanca, de pe malul drept al aceluiași râu, cuprinzând două telluri – unul din neolitic, aparținând culturilor Boian și Gumelnița; iar celălalt fiind o așezare din Epoca Bronzului, care a dat numele culturii arheologice Glina; și de urmele mănăstirii Iezerul de lângă satul Căldăraru.
Cultura Boian datează din prima jumătate a mileniului V î.Hr..și a fost răspândită pe ambele maluri ale Dunării, în toată Muntenia şi în Bulgaria de nord. Ocupaţiile purtătorilor culturii Boian erau cele obişnuite: cultivarea primitivă a plantelor, creşterea vitelor şi mai puţin vânătoarea. Uneltele de silex sunt în parte microlite. Din piatră şlefuită s-au făcut topoare şi tesle. Obiectele de aramă sunt foarte rare. Locuinţele erau de obicei locuinţe de suprafaţă, din paiantă, cu acoperişul în două ape, cu vatra într-un colţ sau pe mijloc. Ceramica este decorată foarte variat: benzi liniare, impresiuni triunghiulare pe margini, excizie şi incrustaţie cu alb. Plastica, foarte rară, este reprezentată de figurine antropomorfe sau zoomorfe, dovadă că se practica cultul fertilităţii
Gumelnița este numele dat de arheologi une culturi neolitice din a doua jumătate a mileniului V î.e.n. Aria de răspândire a culturii cuprinde Muntenia (pe locul fostei culturi Boian), Dobrogea (pe teritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia), precum și Bugeacul. Spre sud ocupă majoritatea Bulgariei, atât la nord cât și la sud de Balcani (cunoscută fiind sub numele de Kocadermen-Karanovo VI), ajungând până la Marea Egee în nordul Greciei.
Cultura Glina apare pe terasa înaltă a Dâmboviței, care a fost locuită din cele mai îndepărtate timpuri. Pe movila de la Glina s-au descoperit pentru prima oară vestigiile unei culturi materiale datând din epoca bronzului, cca. 1700 î.Hr., și care din acest motiv a fost desemnată cu numele de „Cultura Glina III”. Creatorii acestei civilizații, identificați și în alte părți ale țării (Dealul Melcilor Brașov, în anumite zone din Oltenia) se ocupau cu agricultura, creșterea vitelor și foloseau unelte și arme din bronz.
În afara acestora, alte zece obiective de pe teritoriul comunei Cernica sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov, ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice — un sit din vatra satului Bălăceanca; altul în punctul „La malul trăznit” din același sat; trei așezări din satul Căldăraru din diverse epoci: Epoca Bronzului, geto-dacică și daco-romană; și situl de la Poșta. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură – biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Tânganu (1853) și biserica cu același hram din Bălăceanca (1870). Un monument este clasificat ca monument de for public – crucea comemorativă a celor căzuți în Primul Război Mondial, monument aflat în satul Cernica și datând din 1920. (G.V.G.)
Lasă un răspuns