Cetatea dacică de la Bâzdâna (jud. Dolj)

Cetatea dacică de la Bâzdâna este o fortificație dacică situată în județul Dolj. Situl arheologic se află pe o margine de deal, la 1 km nord-vest de localitate, la distanţa de 5.060 m faţă de biserica din Calopăr. Descoperirile din cadrul sitului: Cetate La Tène (sec. IV- II î.Hr.) geto-dacică, fortificaţie La Tène geto-dacică fortificaţie din cărămizi arse; Fortificaţie Epoca medievală (sec. XIV) neprecizată; Locuire Epoca bronzului timpuriu Coţofeni.

Aşezare Hallstatt (sec. IV-III î.Hr.) neprecizată. Punctulul este cunoscut sub numele „La Cetate” și se află la aproximativ 20 kilometri sud de Craiova, pe malul drept al râului Jiu (distanţa 1,3 kilometri), comuna Calopăr, jud. Dolj. Colectivul de cercetare ce s-a ocupat de săpături sistematice în acest sit a fost condus de către Corneliu Mărgărit Tatulea (Muzeul Olteniei, Craiova) și Vlad Vintilă Zirra (Institutul de Arheolgie „Vasile Pârvan”, Bucureşti). Durata cercetării:1981 – 1989 și 1993 – 1997. Tipul şi încadrarea cronologică a descoperirilor: a) aşezare fortificată (aprox. 1,5 ha) din a doua vârstă a epocii fierului; b) aşezare din epoca timpurie a bronzului (cultura Coţofeni) cu material relativ divers şi bogat, fără a fi vizibilă o depunere stratigrafică propriu-zisă. Complexe cu caracter deosebit au fost cele două centuri de fortificaţii: a) – cea dinspre exterior a fost compusă initial dintr-un zid de cărămizi arse. Zidul, cu o grosime de aprox. trei metri, cuprindea două paramente, fiecare din câte un singur şir de cărămizi, dispuse transversal pe axul fortificaţiei, consolidate de o masă de umplutură (emplekton) formată din pamânt argilos ars. Ulterior este posibil ca fortificaţia cu zid să fi fost transformată într-una cu val de pamânt şi palisadă. Datare probabilă: sf. sec IV – înc. sec III î.Hr.. b) – cea dinspre exterior este compusă dintr-un val de pământ cu palisadă şi şanţ de apărare, prezentând două faze: prima, datând probabil la începutul sec. al III – lea î.Hr., este imediat succesivă dezafectării fortificaţiei exterioare, după cum indică resturile de cărămizi utilizate la erijarea ei; cea de-a doua fază este o refacere a celei anterioare şi se leagă foarte probabil de perioada sec. I î.Hr. – I d.Hr.. În zona locuită se deosebesc depuneri corespunzatoare sec. IV-III î.Hr. și sec. I î.Hr. – I d.Hr. conţinând un material bogat: ceramică prelucrată cu mâna şi roata, instrumente şi ustensile de metal, fibule tracice, ceramică grecească de import cu figuri roşii, tipare şi creuzete pentru turnat metal, imitaţii după ceramica cu decor în relief, ceramică pictată, fragmente de amfore, monede republicane şi imperiale romane etc.

Locaţia actuală a materialului descoperit este la Muzeul Olteniei din Craiova și la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din Bucureşti. Aceasta este una dintre cetățile dacice ce formau rețeaua de fortificații a statului geto-dac, un stat bine organizat și capabil de a se apăra de posibile vicisitudini. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*