„Nacht und Nebel” (pamflet)

Trăim vremuri ciudate, trăim în plin război bacteriologic nedeclarat oficial, dar „anunţat” cu mulţi ani în urmă şi prin bolovanii numiţi „Georgia Guidestones” (Pietrele îndrumătoare din Georgia), prin cele zece porunci inscripționate în opt limbi moderne și în patru limbi antice. Despre bolovanii respectivi, Alex Jones cunoscut susţinător al unor „teorii” controversate afirma: „Mesajul monumentului Georgia Guidestones este același cu al membrilor societății secrete numită Ordinul Rozei Cruci sau Rosicrucienii, care l-au și construit, că aceștia doresc formarea unei religii mondiale, a unui singur tribunal al lumii și ca numărul oamenilor să nu depășească 500 de milioane, trebuind deci ca să se facă o reducere de 7,5 miliarde oameni (în acest moment – n.a.).

Pietrele vor să spună că oamenii sunt un cancer pe pământ și că trebuie să fie aleși câțiva pentru a se menține echilibrul cu natura”. Vă spune ceva despre ceea ce se întâmplă astăzi, despre Covid, despre genocid şi fără-de-legea carantinării?

Ca tot românul care face haz de necaz, „testamentul” pe care vi-l prezint este un pamflet, asemănările putând fi întâmplătoare, reale, sau nu. Precizez că textul a fost inspirat după însemnările cronicarului  Grigore Ureche şi porunca lui Ștefan cel Mare dată într-o zi de marți, la 2 Iulie 1504, în scaunul său domnesc de la Suceava, înainte de a muri, dar şi de învăţămintele lui Shifu Yan Lei, un călugăr Shaolin practicant al artelor marţiale. Care este legătura dintre ipoteticul testament, Templul Shao lin şi celelalte mesaje? Citiţi şi vă veţi lămuri:

Dragi români,

Mă mărturisesc înainte de plecarea mea de la Cotroceni, mă spovedesc țării sau ce-o mai fi România normală, astăzi. Rog să mă iertați că am fost prea prostovan şi rău cu voi. Când cu moștenirea bunurilor „Deutsche Volksgruppe in Rumänien” am avut grijă de  Vaterlandul meu (nu de al vostru) şi a caselor mele din meditaţii, de Mutti Merkel şi de istoricul Ioan Scurtu pe care Rerichsreiterii mei l-au pus la plată pentru publicarea adevărului istoric. Aşa i-a trebuit dacă l-a mâncat scrisul! Aşa am ajuns posesor al Bundesverdienstkreuz (Crucea Federală de Merit a Republicii Federale Germania), – „Prietenii ştiu de ce!” – şi Gauleiter cu dosare penale. Acum vă las o țară pustiită. Toată populația care știa să țină în mâini coarnele plugului, a fost obligată să țină pe figură masca anti-Covid. Le-am pus-o! P.S.D.-ul e de vină!

În istorie, turcul ne-a dorit ca pașalic al Imperiului Otoman, leșii (polonezii) – un fel de judeţ al Țării Leșești. Ungaria, cu ajutorul U.D.M.R., al lui Hans Klemm, Ciolacu, Boia Gherman,acum şi Adrian Zuckerman, dar şi cu/prin inspiraţiile mele de genul centenarului Trianon,  un teritoriu al Ungariei. Unii au izbutit să-şi vadă visul cu ochii. Americanii au obţinut loc de parcare pentru blindatele, avioanele şi navele lor militare. Vă las o țară părăsită de milioane de fraţi ai voştri. În cetatea ce se întindea cândva, de la Dunare și Marea Neagră până-n „Codrii voievodali ai Bucovinei” şi Maramureş, de la „De la Nistru pân-la Tisa”  trăiau românii primitori de alte etnii nevoiaşe care cereau „Pământ şi apă!”.  Şed acum ca un spin în coasta țării javrele cele fără de Dumnezeu acceptate de mine şi „Guvernul meu”. Îmi pare rău de neputințele pe care mi le-a adus incompetenţa mea de robot merkelian cu şepcuţă americană, căci visul meu era să vă las fără țară. Căci o țară, atâta timp cât își va avea hotarele știrbite, va sângera mereu, aşa că mai bine am dat ţara altora, pe gratis, cu păduri şi aur cu tot.

Acum nu sufăr atât de vânătăile la şezut cauzate de navetele săptămânale la nevastă, cât de cele două dorinţe neîmplinite: că nu v-am lăsat complet orfani de suveranitatea şi bogăţile voastre. Ca să pot dormi liniștit în Grab-ul meu, aș vrea să-mi jurați că nu veți uita niciodată de mine, de ticăloşiile mele și, atunci când va sosi clipa prielnică, să vedeţi că aşa de rău cum a fost cu şederile mele la Vila-Lac 3 şi Cotroceni, mai rău nu se poate. Nu v-am furat doar libertatea, v-am furat chiar dreptul de a trăi. Cu ajutorul unor tembeli după chipul şi asemănarea mea am reuşit să vă îngenunchez şi nu oricum, chiar cu voia multora dintre voi ale căror creiere le-am spălat cu apa Dunării trecută prin Hidrocentrala de la Porţile de Fier, astăzi, ajunsă aproape o caricatură din ce a fost pe vremea celui pe care l-aţi împuşcat în ziua Crăciunului vostru. Întrebaţi-l pe un fost prim-ministru dacă nu credeţi. Cu încuviinţarea idioţilor neamului, „în ţara asta de gugumani în care eu sunt cel dintâi” şi a mea, Holzindustrie Schweighofer v-a chelit pădurile de nici cu Elseve nu veţi mai reuşi să le refaceţi. Nu peste multă vreme, nici apa din Marea Neagră nu o veţi mai avea, cu petrol şi gaze cu tot. Ha, ha, Ha!

Mulți v-au vrut îngenuncheaţi, dar nu reuşiseră. Grele mi-au fost mandatele de chiriaş la Cotroceni când mă miram în fiecare zi că n-am murit din pricina blestemelor. Dar am avut noroc, cu „Guvernele mele”, cu cioloşii, papagalii, mandolinele, velele, cucuvele, tătari, cîţii, cerceii, turcanele şi arafaţii care v-au trimis fraţii şi surorile ca sclavi, la cules sparanghel în cel de-Al Patrulea Reich. În „Spaţiul Schengen” oricum, oficial nu aţi avut şi nu veţi avea acces, cu aurul vostru cu tot, dar prin sclavi, da! Vă las moștenire moşia pe care n-o mai aveţi, am dat-o altora pe gratis, pentru că nu a fost a mea, nu mai e nici a voastră şi nu va mai fi nici a urmaşilor urmaşilor voştri.

Degeaba strigă Radu Gyr de acolo de unde e acum: „Ridică-te Gheorghe” Ridică-te, Ioane!”. Toți vă vor vasali şi birnici. Eu și peneleii mei am făcut tot ce ne-a stat în putință să căsăpim ţara de după Ceauşescu. Au sărăcit-o mai întâi Iliescu şi Roman, apoi Constantinescu, iar Băsescu, arătând spre flota-fantomă a spus: „Aici sunt banii dumneavoastră!”. Eu şi ai mei am vândut ce s-a mai putut, iar restul am dat pe gratis celor care au vrut şi vor România ca pe o simplă regiune a țărilor lor. Și U.E, şi globaliştii sorosisto-bill-gatesişti jinduiesc să vă aibă birnici şi sclavi fără credinţă în Dumnezeu.

Turcul, care cândva a cuprins atâta lume se scutură, arătându-şi muşchii. Chinezul, care în agustul lui ’68 au pus piciorul în pragul lui Ivan pentru a-i apăra pe români nu mai e „pretinul” românilor. Ivan priveşte cu jind la gurile Dunării şi, cu îngrijorare, la tarlalele de la Kogălniceanu, Deveselu şi pe unde s-a mai aciuat „partenerul strategic” şi haita N.A.T.O. Peste gârlă, Obama, Hillary şi gaşca lor îl atacă pe Trump care mi-a dăruit şepcuţa, ţara arde, iar B.L.M., un fel de #rezist de-ai mei fac ce li s-a poruncit: spală picioarele afro-americane şi dărâmă statui.

În aceste vremuri de restrişte – pentru voi, nu pentru mine -, din toate părțile, asasinii genocidari gata de pradă se uită cu ochi pohticioși către ce a mai rămas din ţara frumoasă şi bogată lui Ştefan, Mihai, Ion, Gheorghe şi Nicolae. Nu aș vrea să închid ochii fără să stiu pe cine ați ales Diktator al landului în locul meu. Să nu fie vreun pesedist vinovat de pandemia Covidului sau pe vreunul care mi-a furat masca la summitul din 2020. Nu doresc ca Grab-ul meu să fie stropit cu sânge ci numai cu marcaje canine comunitare. Nu doresc să se certe din cauza tronului țării părinții și copii, frații și surorile, nepoții și unchii sau victimele lu’ Dincă de la Caracal. Vreau să plec împăcat cu onoruri date de maşinile Poliţiei (ne)române fără Tricolor pe caroserie.

Dragi români – câţi aţi mai rămas pe locul vechii moşii – să faceți alegere bună și să-l sprijiniți pe noul vostru Gauleiter, chiar dacă nu mai aveţi Ţară, iar pentru a trăi fără grija zilei de mâine, vă las câteva sfaturi utile din experienţa mea de-o viaţă:

– nu gândiţi prea mult fiindcă gânditul consumă energia vă epuizeză;

– nu vorbiţi prea mult că puteţi scăpa nerozii printre măsele, aşa cum mi s-a întâmplat întotdeauna când am deschis gura;

– dacă munciţi, făceţi-o preţ de câteva minute, apoi opriţi-vă pentru că puteţi obosi şi ceilalţi pot observa că vă lipseşte creierul;

– fie că sunteţi fericiţi, fie că sunteţi supăraţi, plecaţi urgent în vacanţă;

– după o vacanţă epuizantă, arunca-ţi-vă paltonul oriunde şi mergeţi în concediu de refacere, altfel, energia internă vă va fi afectată;

– nu vă îngrijoraţi prea mult şi nu vă enervaţi, pentru că enervarea afectează ficatul şi intestinele, deci, veţi fi obligaţi – sine die – să plecaţi iarăşi în vacanţă sau la un sammit al idioţilor europeni;

– spălaţi-nă pe mâini, păstraţi distanţa „socială” (sau cum i-o fi zicând), nu vă ridicaţi sătui de la masă deoarece aceste obiceiuri pot daună splinei cu consecinţe logoreice nefaste;

– când faceţi un lucru, nu vă mai solicitaţi creierul (cine are) pentru că efortul intelectual poate dăuna grav sănătăţii. Eu, numai aşa am rezistat atâţia ani ca urmaş de drept al Baronului Münchausen şi Gauleiter purtător de geantă al lui Mutti în Ţara lui Papură Vodă;

– în viaţă, trebuie să fi ori pre-cáut, ori prost… una din două; opţiunea mea o ştiţi cu toţii;

– faceţi totul lent, robotic, nu cădeţi pradă efectelor meditaţiei, pentru că vă veţi pierde orientarea şi nu veţi mai putea echilibra yin-ul şi yang-ul de la mansarda nelocuită. Nu conteaza cât de multe ore petreceţi încercând acest lucru. Pentru că tot proşti veţi rămâne. O spun din experienţă !

Acum, am ostenit şi plec să mă culc. Aș vrea să dorm somnul cel de veci împăcat cu prostia şi ticăloşia mea. Nu vreau să am coșmaruri. Asta e ultima rugăminte a celuia care, ca Diktator de cacao – chiar dacă „a trebuit să moară oameni” – v-a condus ani de zile cu incompetenţă, ură şi nemernicie, împreună cu „Guvernul meu” (1,2,3,4) prin criza Covidului spre, Nacht und Nebel.

Şalom!

One Response to „Nacht und Nebel” (pamflet)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*