Conacul Hagi Theodoraky (Tudorache) din comuna Grădiştea (jud. Ilfov) este situat la sud de lacului Căldăruşani, lângă Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, având adresa Str. Bisericii Maxineni nr. 10 (fosta adresă: Str. Bisericii nr. 589). Conacul este o clădire de a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Acesta a fost ridicat cu destinația de reşedinţă de vară a familiei Theodoraky, de către arhitectul Ruher, în anul 1896. Familia Theodoraky (Tudorache) păstrează moşia și conacul până în anul 1949. Proprietatea este naţionalizată prin decretul nr. 83 din anul 1949, iar până în anul 1953, conacul şi parcul au rămas în gospodăria colectivă a satului Grădiştea. Între anii 1953 şi 1974, conacul a fost destinat şcolii săteşti (mulţi dintre localnici îşi amintesc că în copilărie şcoala lor avea candelabra), iar după ridicarea noului imobil pentru şcoală, conacul este transferat în administraţia Transcom de către Consiliul Judeţean Ilfov, în februarie 1976, iar aceasta a înfiinţat aici Autobaza Coloana 7, ce a funcționat până în 1988. Clădirea, datorită procedurii juridice greoaie şi a statutului incert de proprietate, nu a putut fi înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, din păcate. De aceea a fost vandalizată și se află în stare avansată de degradare. 
Dacă privim în timp, în anul 1892, moşia de la Măxineni cu o suprafaţă de „435 ha, din care 210 erau cultivate, 40 erau sterpe, 50 islaz, iar 135 pădure”, era parte din plasa Mostiştea, comuna Greci, actuală Grădiştea (jud. Ilfov). Fără să fie impozantă, reşedinţa Theodoraky (conacul Tudorache) impresiona prin jocul dintre piatra sculptată a ferestrelor cu ancadramente bogat ornamentate şi cărămida aparentă, de la fabrica familiei. Atât elementele constructive, decorative şi detaliile porticului, cât şi silueta casei scării, ce se aseamănă cu un turn, conferea clădirii distincţia şi eleganţa sfârşitului de secol al XIX-lea. Pe peretele de la intrare o placă decorată atesta că a fost construită de G. Hagi Theodoraky, în 1896, după planurile arhitectului Ruher. Clădirea avea la parter cinci camere, etajul parţial şi mansarda fiind iniţial destinate dormitoarelor. Intrarea principală a avut până la un moment dat o uşă somptuoasă din lemn sculptat. Din vestibulul cu luminator se intra în birou, apoi urmau salonul, sufrageria cu ferestre spre heleşteu şi dormitoarele. Era o construcție în stil eclectic de tranziție, la limita dintre eclectic și neoromânesc.
Costache Hagi Theodoraky (Tudorache) – cel care a construit conacul de vară al familiei – a avut nouă copii împreună cu soţia sa, din care doi au murit de tineri. Printre cei rămaşi se numără trei fete şi patru băieţi (Costache, Ghiţă, Iancu şi Mihalache). Toţi s-au ocupat cu comerțul, după ce au făcut practică în prăvălia tatălui lor. El a extins afacerea de „lipscănie”, cumpărând prăvălii şi terenuri prin tot orașul București. Deşi nu ştia carte, Hagi Theodoraky (Tudorache) şi-a creat o adevărată rețea comercială. Peste 200 de negustori erau prezenţi în catastiful firmei sale. El a fost chiar şi un întreprinzător ingenios în ceea ce priveşte transportul mărfurilor. Primele magazine ambulante (tip căruță cu marfă) au fost create la iniţiativa lui Hagi Theodoraky, afacerea fiind de mare succes. A deținut de-a lungul vieții sale mai multe proprietăți, precum: O casă din mahalaua Oţetari (ce exista până de curând pe str. Italiană 22, acum pe locul ei, după ce a fost lăsată o perioadă în ruinare, se înalţă o altă clădire); O prăvălie în Hanul cu Tei, dar și Grupul de prăvălii „Hănişorul” de pe Uliţa Lipscani (devenit mai apoi Pasajul Comecial) din București (posibil a fi aceeaşi cu proprietatea arsă la Marele Foc din 1847 şi pentru care Costache Hagi Theodoraky obţine de la Sfatul Orăşenesc autorizaţie de construire „din nou”). După moartea lui Costache Hagi Tudorache imobilul „Hănişorul” este moştenit de Eliza Hagi Theodoraky. Clădirea a fost denumită „Hanul Hagi Theodoraky”. Mai erau ale familiei „Banca Costache Tudorache”, dar și alte prăvălii în Cavafii Vechi și o casă în comuna Budeasa din Argeș.
Acum câțiva ani mai exista o șansă de salvare a acestui conac din Grădiștea (jud. Ilfov), dar astăzi nu au mai rămas decât pereți prăbușiți, bucăți de temelie și niște cărămizi risipite, din păcate…
Lasă un răspuns