„Sunt fată din Romanaţi!”

Născută în satul Osica de Jos din actualul judeţ Olt, Luciana Văduva a cântat de când se ştie: „Aşa mă ştiu, cântând. Nu bănuiam ce va urma, dar cântam cât era ziua de lungă. Osica de Jos este locul cel mai frumos din lume. Aici mi-am descoperit chemarea către cântec. A  fost un îndemn al locului, al bunicilor mei, al părinţilor mei şi mai ales al lui Dumnezeu.” De acasă a pornit cântecul Lucianei Văduva către Romanaţi, mai întâi. Apoi la Olt, la Slatina, în cadrul Festivalului Spicul de Aur (1982). Acolo norocul avea să îşi arate adevărata faţă, pentru că din juriul concursului făcea parte şi cea care a fost doamna Tezaurului Folcloric Românesc, Marioara Murărescu, cea care atunci a simţit că prin glasul ei mesajul ajunge direct la inimile românilor de pretutindeni.

Din acel moment a început marea trudă pe care o cere scena cântecului popular, dar atunci când faci totul cu pasiune şi ai lângă tine o familie care te susţine şi te înţelege, când publicul te iubeşte, merită să faci toate sacrificiile necesare. Este adevărat că au cântat şi bunicii şi părinţii Lucianei Văduva, însă ea a fost cea aleasă de ai reprezenta pe scenă, cea care avea să facă o carieră din cântecul popular cules cu mare grijă din zona Romanaţi. Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Ileana Sărăroiu, Maria Ciobanu sunt nume mari ale muzicii populare româneşti, dar toate aceste nume au legănat copilăria interpretei şi i-au marcat cariera. Ascultându-le glasul a cules de la fiecare câte ceva şi şi-a creat un stil propriu, inconfundabil. Dorind să se perfecţioneze cât mai mult, îndrăgita interpretă de muzică populară Luciana Văduva, s-a înscris la Facultatea de Arte din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, specializarea Pedagogie Muzicală, şi a absolvit-o cu brio. Acum este una dintre fiicele judeţului Olt, care duce mai departe portul şi tradiţiile acestui judeţ minunat peste tot în lume, culegând folclor autentic şi valorizând tradiţii şi obiceiuri milenare româneşti.

Dacă am dori să aflăm cine este cel care a încurajat-o cel mai mult în carieră, răspunsul interpretei este posibil să ne surprindă: „Dumnezeu a vrut în primul rând să cânt, m-a înzestrat cu un glas pe care să-l asculte cu drag multă lume. Părinţii m-au susţinut şi m-au încurajat să merg mai departe cu cântecul popular.” Cine i-a fost mereu aproape în clipele grele? „Familia mi-a fost tot timpul alături iar oamenii şi zona de unde vin mi-au luminat cântecul şi sufletul.” Ce reprezintă publicul pentru Luciana Văduva? „În faţa publicului mă simt minunat dar de fiecare dată sunt emoţionată pentru că este cel mai mare şi cel mai exigent juriu. Mulţumesc publicului pentru că datorită  lui există Luciana Văduva în muzica populară.” Ce este folclorul pentru un popor? „Folclorul constituie esenţa şi izvorul neamului. Cântecul a participat la înălţarea spirituală a poporului îmbărbătându-l la nevoie (balade şi doine), chemându-l la dragoste şi joc sau la resemnare şi înţelepciune în momentele despărţirii eterne.” Ce reprezintă judeţul Olt, ca zonă folclorică, pentru dumneavoastră? „Judeţul Olt este locul meu sfânt unde mă întorc cu drag şi unde peste ani vreau să-mi găsesc liniştea. Oriunde am fost prin lume m-am lăudat cu oamenii mei din Romanaţi, oameni frumoşi şi harnici, iuţi la minte şi sănătoşi la trup, crescuţi cu frica lui Dumnezeu. Poate nu le-am mulţumit îndeajuns unor oameni din Olt care mi-au fost alături. O fac acum şi le spun că rămân a lor, aşa cum mă ştiu din totdeauna, Luciana Văduva.”

Luciana Văduva este o cântăreaţă de muzică populară, recunoscută pe plan naţional şi nu numai, în prezent fiind solistă vocală la Ansamblul Profesionist „Danubius” al Centrului Cultural „Nichita Stănescu” din Drobeta – Turnu Severin. Din repertoriu bogat al interpretei putem selecta cântecele: „Patru meri cu floare albă”, „Lasă lacrima să curgă”, „Vorbeşte lumea prin sat”, „Inimioară păcătoasă”, „Noapte, noapte, ce mai noapte”, „Mai la deal de sat”, „Mândruliţa mea din Olt”, „Măiculiţa mea cea bună”, „Fire-ai neică afurisit”, „Doamne cât îmi e de greu”, „Mi-e dor mândro de-un sărut”, „Măi Gheorghiţi, un’te duci”, etc. Îmbinând armonios activitatea managerială din cadrul Centrului Cultural Mehedinţi cu cea de interpretă a cântecului popular, Luciana Văduva a reuşit să aplice în practică tot ceea ce a învăţat la cursurile teoretice din facultate, pentru că Ars longa, vita brevis!.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*