Încadrată în stilul arhitectural neoclassicism, sau realism socialist, măreața clădire situată în București este cunoscută ca și Casa Poporului sau Casa Republicii, sau mai nou, Palatul Parlamentului. Începută pe 25 iunie 1984, ea a fost terminată abia în anul 1997, iar costul său s-a ridicat la trei miliarde de euro. O „armată” de 700 de arhitecți, aflați sub coordonarea lui Cezar Lăzărescu inițal, apoi fiind conduși de către arhitectul-șef Anca Petrescu, a lucrat la marele proiect. Fabuloasa construcție măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are nouă nivele la suprafață și alte nouă subterane. Conform World Records Academy, Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și cea mai grea clădire din lume. Clădirea Palatului Parlamentului se află situată în partea centrală a Bucureștiului (sector 5), pe locul numit Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la vest și nord-vest, Bulevardul Națiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertății la est și Calea 13 Septembrie la sud. Aceasta se află la 10 minute distanță de Piața Unirii și 20 de minute de Gara de Nord (cu autobuzul 123). Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii, având o înălțime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial. Încă este comentat ca și proiect arhitectural, dar el poate oferi vizitatorilor spații imense și decorațiuni unice, create doar de români, cu talentul și hărnicia lor, cu materiale în marea lor majoritate din România.
Așa cum marile puteri au ridicat clădiri mari și emblematice pe care le vedem în vizitele noastre turistice, tot astfel și România acelui moment istoric și-a dorit clădirea sa simbolică și a avut-o. Putem spune că tot astfel, România nu a avut catedralele sale, dar acum își construiește Catedrala Mântuirii Neamului Românesc, chiar în vecinătatea Casei Poporului. Am lăsat de izbeliște Bulevardul Fântânilor din proxima vecinătate a Casei Poporului mulți ani de zile, iar acum acesta va deveni „Cel mai lung bulevard cu fântâni arteziene din lume” (iată un nou record pentru România). Noi întâi „desființăm” ceva spre a-l recrea, spre a-i schimba cumva identitatea sau autorul (eticheta?). Tot o astfel de teamă (sau invidie) ne ține în loc să nu ridicăm monumente sau fresce istorice mărețe, sau să recunoaștem și să fim mândri că am avut strămoși puternici și făloși.
Clădirea are acum o suprafață desfășurată de 330.000 m², înscriindu-se, după World Records Academy, la capitolul „Clădiri Administrative”, pe locul 2 în lume după clădirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe locul 3 în lume, după clădirea de asamblare a rachetelor spațiale de la „Cape Canaveral” din Florida și după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic. Pentru comparație se poate menționa că această clădire depășește cu doi la sută volumul piramidei lui Keops din Egipt, și de aceea unele surse o caracterizează ca pe o construcție „faraonică”. Dimensiunile clădirii: lungime – 270 metri, lățime – 245 metri, înălțime – 86 metri (peste cota 0), adâncime 92 metri (sub nivelul solului), suprafața construită la sol – 66.000 metri pătrați. Pentru realizarea acestei impunătoare clădiri s-au folosit: 1.000.000 m³ de marmură, 5.500 de tone de ciment, 7.000 de tone de oțel, 2.000.000 de tone de nisip, 1.000 de tone de bazalt, 900.000 m³ de esențe de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 m³ de sticlă, 2.800 de candelabre, 220.000 m² de covoare și 3.500 m² de piele. Pe verticală se disting trei registre, care corespund totodată și unor zone funcționale distincte. Clădirea are aproximativ 1000 încăperi, dintre care 440 birouri, peste 30 săli și saloane, patru restaurante, trei biblioteci, două parcări subterane și o sală de concerte.
În perioada 2003-2004 a fost construită o anexă din sticlă de-a lungul ascensoarelor exterioare. Această construcție are ca scop facilitarea accesului la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), deschis în 2004, după o reamenajare în aripa vestică a palatului. De asemenea, din 1995, clădirea găzduiește sediul Inițiativei de Cooperare Sud-est Europeană, o organizație ce are ca scop o colaborare pentru reducerea nivelului criminalității transfrontaliere în țările membre. În anul 1990, magnatul american Rupert Murdoch a vrut să cumpere clădirea, cu 1 miliard de dolari, dar oferta sa a fost refuzată. În prezent, Casa Poporului este evaluată la 3 miliarde de euro. Dincolo de zvonuri și legende, Casa Poporului rămâne un important obiectiv turistic. Este a doua ca mărime din clădirile construite pe glob, după Pentagon, având 84 de metri înălțime, o suprafață de 360.000 de metri pătrați și este compusă din 23 de corpuri. Palatul este deschis vizitării de către turiști și oferă și programe de vizitare în mai multe limbi de circulație internațională. Palatul Parlamentului, cunoscut si sub numele de Casa Poporului, este în prezent o destinație obligatorie pentru turiștii care vizitează Bucureștiul. S-ar putea ca ghidul să nu vă dezvăluie însă unele secrete ale acestei clădiri mărețe și misterioase… (G.V.G.)
Lasă un răspuns