În data de 22 iulie 2015, doi căutători de comori, au descoperit în apropierea municipiului Bistrița nouă obiecte din argint ce datează din perioada medievală, respectiv din jurul anului 1700. Acestea par să reprezinte un set de masă, format din farfurii de mai multe dimensiuni şi o halbă de bere. Acestea au fost făcute în atelierele meşterilor germani şi au în componenţă argint. Acest lucru este atestat şi de ştanţele prezente pe multe dintre piese. De asemenea, ştanţele indică şi locul unde au fost realizate şi anume în două oraşe nemţeşti, semn că acest set a aparţinut unei persoane înstărite.
„Am scos la lumina opt vase/talere de argint de puritate 600 fabricate în Germania și ștanțate în Viena, în perioada anilor 1756-1762; pe lângă acest vase am găsit și o „halbă”, sau străbunica halbelor de bere, din aliaj”, aveau să declare cei doi descoperitori. La prima vedere, arheologul Radu Zăgreanu spune că acestea compun un set de masă, cu farfurii cu dimensiuni cuprinse între 29 şi 49 de centimetri, care au o greutate totală de 16,5 kilograme. Halba care le însoţeşte a fost folosită cel mai probabil pentru consumul berii, băutură preferată de pătura săracă din perioada medievală. Berea era însă consumată şi de către nobili, aceştia înlocuind halbele din lemn cu cele din metal preţios.
„Avem aici un set de calitate, care a fost ascuns de cineva, nu ştim din ce motive, într-un loc destul de restâns, probabil în ideea ca cel care le-a ascuns să se întoarcă să le recupereze. Este practic o părticică de viaţă cotidiană. Atracţia cea mai mare a pieselor o reprezintă ştanţele, care ne atestă faptul că piesele provin din ateliere importante din Europa. Suntem bucuroşi că asemenea piese sunt recuperate şi apar în zona noastră. Acestea vor fi valorificate într-o expoziţie a muzeului”, explică arheologul Radu Zăgreanu, din cadrul Complexului Muzeal Bistrița–Năsăud. Încă nu se ştie ce valoare au aceste vase, însă aceasta ar putea fi considerabilă, dacă concentraţia de argint este mare şi dacă printre piese se numără şi unele rare.
Cei care au găsit „comoara” sunt Daniel Georgiu, IT-ist de meserie şi constructorul Florin Jauca. Emoţionaţi peste măsură, cei doi susţin că este visul oricărui căutător de metale să descopere astfel de „comori”. Georgiu Daniel a mai descoperit un vârf de suliţă din fier din perioada medievală, ce datează din secolele XIV-XVI-lea, precum şi o pecete a cetăţii Bistriţa (un sigiliu din secolele XIV-XV cu struţul, simbolul Cetăţii Bistriţa). Prin anul 2012, Daniel a identificat mai multe cartuşe de 15 milimetri cu însemnul Lutwaffe lângă Orheiul Bistriţei. Aceste obiecte l-au „bântuit” pe Daniel o vreme şi l-au determinat să reconstruiască povestea aerodromului nemţesc ce a funcţionat doar câteva luni în anul 1944, aproape de Bistriţa. A pus cap la cap informaţiile oferite de documentele din acea perioadă şi le-a legat de obiectele pe care le-a făsit la doi paşi de una dintre cele mai valoroase arii protejate din Bistriţa-Năsăud, unde creşte o plantă foarte rar întâlnită în România: „laleaua pestriţă”. A descoperit acolo componente de Messerchmitt 109 şi Junkers 87 „Stuka”, avioane de vânătoare germane, precum şi cartuşe de mitraliere, insigne ale tineretului hitlerist şi chiar şi ambalajul unei creme de mâini utilizate de către soldaţi. În luna august a anului 2014, Florin Jauca a descoperit și el un tezaur monetar format din 28 de monede şi 9 fragmente de denari romani din argint, care datează din secolul I î.Hr., mai exact din anii 82-78 î.Hr.
După ce vor fi studiate și consevate, piesele component ale setului de masă medieval din argint vor fi expuse în cadrul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. (G.V.G.)
Lasă un răspuns