Tezaurul medieval de la Bălţaţi (jud. Vaslui)

Ultimul tezaur intrat în patrimoniul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui este cel de la Bălțați („bălțat” (sau „breaz”) = alb, negru; combinat; semnificant al religiei vechi pământene a Geților de Aur primordiali), descoperit în anul 1998. Acesta este alcătuit dintr-un număr mare de monezi din argint (aproximativ 850) și rare obiecte de podoabă. Este cert vorba despre un tezaur medieval, în care predomină monedele poloneze din vremea lui Sigismund al II-lea Augustus, rege al Poloniei și Mare Duce de Lituania. Bijuteriile, lucrate din argint, unele în tehnica „filigran”, sunt fie cercei de tâmplă, fie fragmente de salbă, fie pandantive. Prin urmare, se poate vorbi de o adevărată invazie a metalelor prețioase în acea epocă, iar compoziția și structura tezaurului relevă locul Moldovei în contextul internațional. Menționez că piesele din tezaurul amintit au fost restaurate și conservate în cadrul laboratorului de restaurare – conservare al muzeului de mai sus.

Tezaurul de la Bălţaţi, com. Tătărani, jud. Vaslui, a fost descoperit cu totul întâmplător, în primăvara anului 1995, într-o carieră de nisip aflată în curtea unei gospodării, din partea de nord-est a satul. În una din zilele lunii martie, trei săteni săpând cu hârleţul în malul nisipos au lovit şi spart vasul în care fuseseră depozitate monede şi obiecte de podoabă. Din păcate vasul nu a mai putut fi recuperat. La începutul lunii următoare, între 2-10 aprilie, când terenul s-a mai uscat, arheologii Tamilia Marin şi Corina Ursachi, împreună cu restauratorul Cristian Pântea, de la Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” din Vaslui, au întreprins o săpătură de salvare. Prin taluzarea malului şi prin degajarea pământului, apoi prin cernerea sa, s-a mai găsit încă un cercel. Nici verificarea locului printr-o secţiune perpendiculară (L = 10 x 1,5 m), nici cercetările de suprafaţă realizate în împrejurimi, nu au dus la semnalarea unor urme de locuire din perioada medievală. Vasul fusese adăpostit în pământ în afara unei vetre de sat.

În componenţa tezaurului de la Bălţaţi, pe lângă monedele care au fost analizate separat, se aflau şi 79 de piese de podoabă şi o mică bucată de argint. Tezaurul se compune din: nouă podoabe de cap (din care şase erau cercei de tâmplă şi trei ace pentru prins un acoperământ al capului, un voal), două podoabe de corp (un inel şi un pandantiv – amuletă) şi 68 de accesorii vestimentare,  din care nouă bumbi şi 59 de aplice (dintre care, două hexagonale şi 57 emisferice). Acestora li se adaugă o bucată de argint păstrată ca materie primă. Toate piesele din tezaurul de la Bălţaţi au fost confecţionate din argint, un metal maleabil și ușor de lucrat, doar câţiva bumbi fiind și auriți.

Greutatea tezaurului de la Bălţaţi, în funcţie de greutatea pieselor, este de 134,98 g + 10,83 g bucata de argint = 145,81 g argint. Ca modele repetitive și tehnici de creare a acestor bijuterii, putem să menționăm: granulele (perlele), torul spiralat, firul filigranat, chatonurile, pandantivele foliforme sau discoidale, etc.  

Analogiile realizate în cadrul cercetărilor efectuate pot data piesele din tezaurul descoperit la Bălţaţi, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVI-lea (1550 – 1600), deşi, aceste tipuri de obiecte de podoabă şi accesorii vestimentare, vor continua să circule şi în secolul al XVII-lea. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*