De aproape zece ani scriu, documentat, despre situația relațiilor româno-maghiare din Transilvania în general și despre relațiile româno-maghiare din județele Covasna și Harghita în mod special. Sunt născut și crescut în Covasna, la Sfântu Gheorghe. Am o lucrare de licență, una de masterat iar recent am publicat chiar o carte pe acest subiect. Sunt, poate, cea mai documentată voce din spațiul public care prezintă sistematic lucrurile așa cum sunt la fața locului, nu așa cum le prezintă propaganda maghiară.
Recunosc că rămân un pic mirat când văd că în ciuda sutelor de documente și a zecilor de anchete și analize cu privire la situația relațiilor româno-maghiare din județele Covasna și Harghita mai există persoane care încă mai dau crezare propagandei maghiare sau minimalizează gravitatea situației. Foarte mulți o fac din prostie. La fel de mulți o fac din slugărnicie. Constat însă că mai există încă unii neîncrezători sau care pur și simplu nu pot înțelege dimensiunea situației.
Degeaba am scris și am probat faptul că anumite prevederi din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale și din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care se vor o discriminare pozitivă a comunității maghiare, au fost utilizate pentru a-i discrimina negativ pe românii din Covasna și Harghita (chiar și din alte județe din Transilvania). Am publicat deja o carte cu zeci de cazuri în care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat faptul că românii (nu maghiarii) sunt discriminați pe criterii etnice în baza unor prevederi din Legea nr. 215/2001 și din Legea nr. 188/1999 interpretate tendențios de administrația publică locală controlată de UDMR.
Există în acest moment zeci de instituții publice în care nu mai este angajat niciun român (și nici nu va mai fi vreodată anagajat). Primării, școli, case de cultură etc., toate fără niciun român anagajat. Iar această situație a fost posibilă în principal datorită art. 108 din Legea nr. 188/1999 care prevede faptul că „În unitățile administrativ-teritoriale în care persoanele aparținând unei minorități naționale dețin o pondere de peste 20% unii funcționari publici din serviciile care au contacte direct cu cetățenii vor cunoaște și limba minorității naționale respective”. Acest articol (dar și altele) a fost utilizat pentru impunerea cunoașterii limbii maghiare tuturor angajaților din instituțiile publice, de la portar la instalator, de la director la femeia de servici.
Având în vedere această experință, am argumentat logic și documentat motivele pentru care adoptarea de către Parlament, cu votul PSD și al ALDE, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi a art.41 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011, va duce la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din zonele controlate politic și administrativ de UDMR.
Recent, am tras un nou semnal de alarmă cu privire la pericolul adoptării proiectului legislativ care va oficializa practic limba maghiară în sistemul judiciar din România. Dacă acest proiect va fi adoptat în forma inițiată de UDMR și adoptată tacit deja la Cameră, atunci se va repeta scenariul din administrația publică locală după adoptarea Legii nr. 188/1999 și a Legii nr. 215/2001.
Cu toate aceste argumente logice și documentate, există unii care susțin în continuare ba că eu exagerez, ba că nu-i dracu chiar atât de negru, ba că de ce să nu aibe și maghiarii din România drepturi. Pentru că argumentele logice și documentate nu sunt de folos în dialogul cu aceștia, îndrăznesc să-i invit pe cei care încă nu s-au convins de gravitatea situației să se mute în județele Covasna sau Harghita, unde vor ei. Să se mute într-un oraș mai mare sau mai mic sau, de ce nu, chiar într-o comună. Iar mai apoi să se apuce să-și găsească un loc de muncă, să-și întemeieze o familie și apoi să încerce să-și păstreze identitatea etnică de români. Să încerce, spre exemplu, să meragă la un teatru în limba română în județul Harghita, să vedem dacă vor găsi unul.
Sigur, de la București, Iași sau Craiova este foarte ușor să-ți dai cu părerea despre situația românilor din Covasna și Harghita sau despre implicațiile adoptării unor proiecte legislative. Dar hai să te muți în Covasna sau Harghita și să încerci să te angajezi într-o instituție publică. Ca să înțelegi la fața locului ce înseamă să nu poți participa la un concurs de funcționar public dacă nu cunoști limba maghiară. Pentru că în cele două județe, în majoritatea instituțiilor publice, nu contează cât esti de competent și ce CV ai dacă nu cunoști limba maghiară. Vedem apoi dacă ți-a dispărut zâmbetul de pe buze și superficialitatea din evaluări.
Lasă un răspuns