Vidra – sau locul unde se întâlneau zeițele

Zeița de la Vidra este un vas-statuetă feminină de cult, ce a fost descoperit într-un sit arheologic din comuna Vidra a județului Ilfov. Vasul are aproximativ 38 cm înălțime și este considerat drept o capodoperă a artei neolitice târzii (cca. 5500-5000 î.Hr). Modelat într-un fel mai ciudat, adică fără cap, vasul de cult nu ne oferă șansa de a ști dacă avea inițial capac, sau un cap mobil. Silueta statuetei se remarcă prin masivitatea jumătăţii superioare a corpului, braţele fiind subţiri și păstrând proporţia toartelor vasului. Palmele, cu cele cinci degete în poziţie neanatomică, au fost exagerate ca dimensiuni pentru a avea o suprafaţă mai mare de prindere a bazei toartelor de corpul vasului. Decorul incizat, format din cercuri concentrice, triunghiuri şi alte elemente figurative dispuse în părţile anatomo-funcţionale ale corpului omenesc simbolizează fecunditatea, fertilitatea şi practicarea cultului solar.

Vidra, ca loc al acestei unice descoperiri, este o comună formată din satele Crețești, Sintești și Vidra (reședința). Această localitate se află la circa 11 km sud de București, așezată pe râul Sabar, afluent al Argeșului, împreună cu care formează o luncă mănoasă, propice agriculturii. Preocuparea principală a locuitorilor Vidrei este legumicultura. Două obiective din comuna Vidra au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local, ambele ca situri arheologice. Situl „Tellul Vidra” de pe malul stâng al Sabarului, cuprinde o așezare din secolul al XVIII-lea, una din secolele al IX-lea–al XI-lea, una din secolele al III-lea–al IV-lea e.n. și două așezări neolitice, dintre care una a fost încadrată în cultura Gumelnița. Cea mai importantă descoperire din zonă este vasul ceramic numit „Zeița din Vidra”. Un alt obiect cu valoare de tezaur din perioada neolitică, de data aceasta aparținând culturii Boian, este un suport de vas din lut. Ambele obiecte sunt expuse în prezent la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București. Celălalt sit arheologic se află tot pe malul Sabarului, lângă calea ferată București-Giurgiu și conține o așezare din perioada secolelor XVII-XVIII. Denumirea de „Vidra” se pare a fi dată de existența vidrelor, aici trăind asemenea animale carnivore subacvatice, jucăușe (Lutra Vulgaris). Privind în timp, la sfârșitul primei jumătăți a mileniului al IV-ea î.Hr., comuna Vidra se afla în ultima fază de dezvoltare a „Culturii Boian”, iar după 2500 î.Hr., intră într-o fază superioară de tranziție către „Cultura Gumelnița”. Cultura Gumelnița are mai multe aspecte comune cu „Cultura Vidra”. Și în această cultură găsim statuete feminine cu vas pe cap, aceleași locuri de amplasare a locuințelor, aceleași măsuri de apărare.

Din cele arătate mai sus se poate trage concluzia că meleagurile comunei Vidra au fost locuite de o populație getică aflată până în mileniul I-IV î.Hr. în organizație tribală. Era o populație sedentară care se ocupa cu agricultura și creșterea animalelor, cunoștea meșteșugul olăriei și al prelucrării silexului, osului și cornului de animal. Mica societate care s-a format în neolitic pe aceste meleaguri și-a continuat existența din generație în generație către vremurile noastre, o găsim prezentă și în timpul stăpânirii romane în Dacia (106-271 e.n.). În anul 1972 aici a fost descoperită o monedă din bronz, cu chipul împăratului roman Filip Arabul și inscripția: „Imperiul Philipus” pe avers, iar pe revers era reprezentată provincia Dacia prin chipul unei femei care ținea în brațe emblemele celor două legiuni romane aflate în Dacia. Moneda este furată de la muzeul școlar, unde era depusă, dar, nu după mult timp, este descoperită o a doua monedă romană de același fel. Locul descoperirii acestor monede se află pe o înălțime terasată a râului Sabar, la circa 500 m depărtare de punctul Măgura. Astfel se poate consemna și trecerea elementului roman pe aici, apoi a marilor migrații ce au urmat, sfârșind cu actuala populație ce se bucură de pământul mănos și natura darnică.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei erau organizate două comune diferite, în cadrul plășii Sabar din județul Ilfov: Comuna Crețești-Sintești și Comuna Străini-Dobreni. În 1950 ambele comune care azi reprezintă comuna Vidra au devenit reședința Raionului Vidra din regiunea București. În anul 1968 fostul Raion Vidra devine Comuna Vidra și aparține de Județul Giurgiu. În anul 1981 Comuna Vidra trece de la Județul Giurgiu la Județul Ilfov. În 1986 a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov.

Pe teritoriul comunei Vidra sunt patru biserici, din care una nouă, în construcție, cu regim privat. Prima se află în Parohia Vidra (hramul „Dimitrie, izvorâtorul de mir”), iar cea de a doua se află în Parohia Crețești (hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe). Tot în Crețești avem și o Biserică privată, iar apoi mai este Biserica Parohiei Sintești – cu Hramul „Adormirea Maicii Domnului”. În comuna Vidra se află Liceul Teoretic „Alexandru Rosetti”, cu profil umanist. În cadrul liceului se află o miniexpoziție cu artefacte neolitice ridicate din siturile istorice de pe teritoriul comunei Vidra, în urma unor periegheze. Liceul are și două grădinițe în tutela sa. Aici se află Școala Primară Nr. 1 și Grădinița nr. 2, dar și Școala Primară clasele I – IV și Grădinița nr. 1.  Mai avem Școala Gimnazială Nr. 2 – Crețești, cu clasele I – IV, Grădinița Nr. 3  – Crețești, Școala Gimnazială Nr. 2 – Crețești (clasele V – VIII), Școala Gimnazială Nr. 3 – Sintești (clasele I – VIII), Grădinița Sintești  – la Școala Gimnazială Nr. 3 și Grădinița nr. 4 – grupe preșcolari de la Sintești. Putem menționa ca și simbol al localității monumentul „Zeița de la Vidra”, aflat în incinta Liceului „Alexandru Rosetti”. Mai amintim cele trei monumente dedicate eroilor neamului, respectiv: Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial de la Vidra, Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial de la Crețești și Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial de la Sintești. Ca și tradiții locale, a existat aici un ansamblu folcloric de dansuri populare, la liceu, numit „Ansamblul Doruleț”. În prezent funcționează un cerc de pictură pe sticlă și pictură religioasă la liceu (îndrumătoare prof. Rădulescu Ana) și un cerc de literatură în cadrul aceleiași instituții. În comună se organizează anual „Zilele Localității Vidra”, pe 8 septembrie. Nu au fost identificați meșteșugari populari locali, nu sunt rapsozi, formații de muzică, soliști, sau alți artiști valoroși. În comuna Vidra sunt trei cămine culturale – la Vidra, la Crețești și Sintești – care necesită ceva modernizări, dar și o mare sală de sport, la Crețești. Mai există o bază sportivă la Liceul „Alexandru Rosetti”, cu două terenuri de mini fotbal, dar și un stadion, aflat în lucru.

Zeița de la Vidra”, de acolo de unde se află, din vitrina Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București, are grijă ca localitatea ce îi poartă numele să se bucure de fecunditate și belșul, și o ocrotește dincolo de timp și spațiu, ca pe o casă părintească neprețuită.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*