Gogoriţa cu refugiaţii sirieni a răsuflat precum o barcă pneumatică, străpunsă de dinţii rechinilor. Până şi cel mai credul om al planetei a înţeles că în secolul al XXI-lea „e ceva putred în Danemarca”, şi că asistăm deja la naşterea unor indivizi de rasă mixtă, numiţi „copiii lui Kalergi”.
Evanghelizatorii „multiculturalismului” au forţat deprecierea naţiunilor Europei, amestecul etnic forţat i-au făcut, de fapt, pe europeni să se scufunde în valurile de imigranţi afro-asiatici. Privind retrospectiv, se pare că, nemuritorul Shakespeare nu a fost doar un mare maestru al dramaturgiei, ci şi un la fel de mare vizionar. Nu este exclus că prin celebra replică a lui Hamlet, marele Will să fi avertizat Europa asupra haosului kalergian, cu ţintă directă înspre distrugerea creştinismului şi al propovăduirii globalismului agresiv al Noii (dez)Ordini Mondiale (N.W.O.) ce se vrea instaurată peste o jumătate de mileniu. Nu este exclus ca prin cugetarea lui Hamlet să fi atenţionat omenirea că, fenomenul putrefacţiei impune „Brexit-ul” Imperiului Britanic, ca o „lepădare de Satana”, ca o evadare din lagărul concentraţionar anti-naţionalist, cu numele de cod botezat de Baphomet, Uniunea Europeană. Danemarca a fost doar „decorul” scenografic, tot astfel cum, recent, „generosul” Bruxelles a finanţat expoziţia intitulată „Islamul este și istoria noastră!”.
Cunoscându-se cu certitudine despre Creştinism că face parte din istoria europeană, evreul Pierre Moscovici vrea să-i smulgă rădăcinile prin machiavelicul demers, care împleteşte frântura de adevăr cu teza „Europa nu are rădăcini creștine”. Nu se poate contesta faptul că Bafometul bruxellez ordonă din ce în ce mai multe măsuri contra lezării Islamului, dar niciuna împotriva răstignirii Creștinismului. Legislaţia merkeliană a impus deja cenzura antiislamistă – nu şi anticreştină – pe rețelele de socializare accesate pe teritoriul Germaniei, iar prin folosirea „dublei măsuri”, demersurile Uniunii Europene sunt vizibil anticreştine. Să fie simplă coincidenţă incompatibilitatea dintre morala creștină care apără intimitatea şi nu permite căsătoriile homosexuale şi directivele N.W.O.? „Nu e ușor de decelat acest anticreștinism ascuns în felul în care anumite valori sunt aruncate la… porcii noului Dumnezeu, care este piața […] se strâng, deja, bani frumoși din expunerea intimității pe rețelele de socializare”.
Europarlamentarul Laurenţiu Rebega trage un semnal de alarmă care a fost ascuns „discret”, sub preş. El deconspiră intenţia aceluiaşi Bafomet bruxellez de a „amenda” statele conglomeratului înstelat, care refuză „cotele obligatorii” de kalergieni: „[…] toate statele U.E. trebuie să accepte o parte din azilanți […] peste 73.000 de azilanți ar urma să revină statului român! O cifră imposibil de onorat în raport cu posibilitățile țării noastre. […] solicitanții de azil se vor înmulți vertiginos în anii ce vin […] Cei care refuză riscă să piardă fondurile europene. Ce se vrea? Un singur lucru: impunerea cotei (obligatorii – s.n.) de azilanți stabilită de U.E. […] U.E. are deja un nou slogan: Cine nu primește, plătește! Ce? Cât? O contribuție de « solidaritate » de 250.000 € pentru fiecare solicitant neacceptat! […] Solidaritatea impusă nu va funcționa niciodată! Cetățenii știu că această criză creată artificial are în spatele său interesele particulare ale unora pentru care trebuie să plătească alții!”. Ajunge! Faţă de o astfel de măsură dictatorială, discriminatorie şi distructivă, nu există decât o singura soluţie de supravieţuire a statului român, cu asumarea tuturor consecinţelor, exemplul Marii Britanii: Roexit!
Într-un editorial de prin 2011 scriam: „Pe frontispiciul celui mai mare spital de nebuni din lume, aflat la Lisabona, «marele nostru balamuc», cum îl numesc portughezii, scrie cu litere mari: «Nu toţi care sunt aici sunt bolnavi şi nu toţi care sunt afară, în libertate, sunt sănătoşi». „Reversul” inscripţiei citate se impune a fi afişat de urgenţă la intrarea în Parlamentul României şi ar suna astfel: Nu toţi cei dinăuntru sunt sănătoşi şi nu toţi cei de-afară sunt bolnavi ! Fără a susţine că raportul dintre cei cu minte şi vorbire îngrijită şi cuplul în discuţie s-a deteriorat foarte mult, apreciez că falia a devenit evidentă, iar exemplarele de homo alienatus, din ce în ce mai gălăgioase şi mai infatuate.
Deşi cu ani în urmă, primele simptome de tulburări psihice s-au manifestă prin semne evidente, personajele în cauză – „Stan şi Bran” din Parlamentului României – nefiind capabile să discearnă nevoia de intervenţie terapeutică, nu s-a luat nicio măsură eficientă de stopare a exteriorizărilor publice alienate. Parafrazând, legile ţării nu interzic nimănui să fie imbecil sau bolnav psihic, dar fiecare trebuie rânduit după construcţia lui. Nu a existat nicio reacţia corectă faţă de boală, iar cei doi suferinzi s-au dat într-un spectacol grotesc. Luni, 20 noiembrie 2017, Senatul României a aprobat în procedură de urgență, cu 81 de voturi „pentru” și 19 voturi „împotrivă”, iniţiativa legislativă anticonstituţională a cuplului Stan şi Bran în versiune româno-postdecembristă privind statutul casei regale a Republicii România. Bazaconia prevede recunoaşterea acesteia ca „persoană juridică de drept privat şi recunoașterea poziției de şef al casei regale a României, ca poziție onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost șef de stat”, instituirea unui serviciu administrativ al şatrei paraziţilor „regali”, care să fie finanţat de la bugetul de stat și atribuirea în folosință gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al şatrei. Potrivit textului normativ, finanțarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale şatrei de România se asigură de la bugetul de stat. Regretabil, în grabă, au omis fabricarea distincţiei „Победа 2017” şi acordarea ei imediată şatrei parazite, pentru victoria obţinută pe spinarea şi în detrimentul poporului român.
Culmea rătăcirii mentale, Stan şi Bran din Parlamentul României susțin că alienatul lor demers ar fi „o recunoaștere pentru modul în care Regele Mihai și-a făcut datoria față de țară”. Presupun că precizarea face aluzie la trădările multiple ale ex-regelui, deci, din nou, avem de-a face cu promovarea trădării ca politică de stat. După o astfel de exteriorizare schizoido-paranoică, cu pericol public pentru cetăţenii României, se impune internarea „în regim de urgenţă” a celor două piese oficiale importante ale Parlamentului României într-un spital de psihiatrie, încuierea celulelor capitonate şi aruncarea cheilor în Groapa Filipinelor. Celor 81 de aprobatori ai alienării – nu numai pentru votul în discuţie, ci şi pentru recidivă -, imediat şi irevocabil să li se interzică accesul în Casa Poporului, să li se dăruiască la evacuarea forţată „a treia cizmă”, nu înainte de a li se tatua pe frunte cugetarea nietzscheniană : „A spune totdeauna «Da» – asta au învăţat-o numai măgarul şi cel care are spiritul lui!”.
Lasă un răspuns