Avem premier!… Momentan, pe hârtie și doar pentru acoperire… Adică, încă înghesuit între ghilimele responsabilității în fața, nu a partidului (nici măcar!), ci a șefului PSD. Pentru că, deși ar fi trebuit să-l vedem și să-l auzim de acum doar pe el, în realitate, Sorin Grindeanu se lasă încălecat de condamnatul de la Gartea. Și nu este vorba de două săbii în aceeași teacă… Ci de o lipsă de bărbăție… E drept, poate fi și un pic de joc în acest început de rol de premier supus. Cât să treacă puntea Parlamentului. Și poate că, mai apoi, având votul forului, își va asuma și rolul după cum așteaptă țara. Nu după cum voiește partidul ori, mai grav, condamnatul Dragnea Liviu.
Iar primele lui „lupte” vor și cele mai dificile. Dar definitorii pentru viitoarea lui imagine de premier. Nu vor fi însă lupte cu opoziția politică, nici măcar cu sindicatele ori societatea civilă! Ci cu acela care l-a propus! Căci, va trebui să sfarăme imaginea de copil de mingi pe care i-a construit-o ipocritul Dragnea, apoi, să pună opreliște nesimțirii acestuia de a se impune peste treburile Guvernului încă înainte de a fi învestit.
Și se anunță o luptă dificilă. Dar, dacă Sorin Grindea va decide și va reuși să-și asume șeful lui de partid… lider doar acolo unde acesta își are locul, în capul formațiunii, va avea tot dreptul să ne guverneze. Altminteri, dacă îl va lăsa pe acesta să se interpună în continuare peste imaginea, iar, mai apoi, peste treburile guvernului, la fel de arogant și nespălat în cutume și legi, premierul Sorin Grindeanu se va transforma din „copilul de mingi” din perioada desemnării într-o ordonanță personală a condamnatului Dragnea. Adică acel om de care chiar vom putea fi încredințați că a fost numit doar pentru a scoate, rând pe rând, scheletele din debara și a se îngriji de binele, nu al țării, nici măcar al partidului!, ci personal al lui Dragnea Liviu. Al lui, și al celorlalte târtițe de pușcăriași pe seama cărora, acesta își joacă rostul politic.
Și, da, poate că sms-ul trimis de Iohannis pentru confirmarea desemnării nu a fost atât de ironic cât, mai ales, o măsură de comunicare pe care o merita, la acest nivel, o ordonanță-copil de mingi. Pentru că unei „ordonanțe” nu te deranjezi să-i vorbești personal, ci tragi de clopoțelul care să-l trezească la ore cât mai nefirești, nu-i așa?! Că așa fac „boierii”… Și, într-adevăr, de mult „succes” va avea nevoie Sorin Grindeanu pentru a stopa încălecarea instituțională a Guvernului de către Liviu Dragnea.
Desigur, poate că, noul premier a fost luat și prin surprindere. Nu atât de nominalizarea făcută de șeful PSD, ci de tupeul acestuia de a fi ieșit să vorbească în numele lui! Pentru că Liviu Dragnea a „făcut” calendarul trecerii cabinetului Grindeanu, Liviu Dragnea a „decis” ce nume și câte ministere va avea guvernul, ba, el a „stabilit” până și norma de festivism de la învestire! (Că dacă nu e el, nici altul să nu se bucure de cupa formală a unei șampanii care, tare ne e teamă, doar așa ar fi putut curge în valuri la venirea PSD-ului la bucate!).
Ca joc politic, Sorin Grindeanu nu poate fi acuzat de nimic. Dacă ar tăcea mâlc și ar accepta aceste ieșiri a aceluia ce se visează, nu doar cocoșul PSD, ci și al țării, doar pentru a avea siguranța portofoliului în buzunar… Și totuși, ca om, ca bărbat politic, ca imagine, el începe cu… stângul. Pentru că aceste interferări peste imaginea lui sunt pete ce nu vor mai ieși.
Emil Boc s-a lăsat mult mai puțin încălecat de Traian Băsescu. Sau, cel puțin, fostul președinte a lucrat cu mai multă finețe. Liviu Dragnea este însă un țopârlan, înzestrat cu istețimea descurcărețului venit de la coada vacii, dar lipsit, oricât ar fi stat la mese cu „boierii” (cărora le-a și tras fețele de masă de sub nas!) de eleganță. Da, se chinuie să vorbească frumos! Da, se străduiește să nu-și dea arama pe față când nu-i convine ceva! Numai că, de prea mult venin strâns în el, din frustrări ce s-au tot adunat în spatele scenei în care a stat ani întregi, chipul îl trădează.
Sorin Grindeanu ar trebui să ia dară aminte la umilințele pe care le-a acceptat Emil Boc. Și să nu repete acest exercițiu al capului plecat. Căci, mai bine retezat de sabia partidului, decât înghesuit într-un colț de filă de guvernare sub eticheta de „ordonanță”. Pentru că de numele ordonanțelor, chiar dacă au avut poate un rost mai mare decât al oamenilor pe care i-au servit, nu-și mai aduce nimeni aminte…
Mai Mihalache, daca nu era Dragnea nu prindea Grindina ta asa un post in vecii vecilor! – ca dovada ca a fost un omulet gri, poate chiar complice la retrocedari catre fratiorii lui tuciurii din Timis. Romanii vor o viata mai buna! – indiferent cum si de cine va fi asigurata aceasta.