„Sunt din Vlaşca. De la Giurgiu, mai la deal.”

Făniţa Modoran s-a născut în comuna Prundu din judeţul Giurgiu la 15.05.1974. Primii ani de şcoală i-a făcut în comuna natală, acolo unde a dat curs prima dată pasiunii de a cânta. Viaţa simplă de la ţară şi bogăţia sufletului ţăranului roman a făcut-o să caute a exprima prin cântec tot prea plinul său interior. Şi-a început cariera muzicală încă de când era copil, de pe la vârsta de 10 ani, participând la multe concursuri şi festivaluri de muzică populară. Şi-a continuat studiile liceale în oraşul Giurgiu, dar vacanţele le-a petrecut tot la ţară, alături de părinţi şi de prieteni dragi.

După ce s-a stabilit în Bucureşti a dorint să îşi transforme pasiunea în profesie şi s-a înscris la Facultatea de Arte a Universităţii Spiru Haret, specializarea Pedagogie Muzicală. Odată luată diploma de licenţă, a ascultat sfaturile profesorilor săi de specialitate şi a început să culeagă folclor autentic din zona copilăriei sale minunate. Având o voce remarcabilă, cu un stil de interpretare original, fiind şi talentată, a luat mai multe premii şi locuri I de top, atât la  radio, cât şi la televiziuni de specialitate, dar şi la festivaluri de folclor, pentru muzica din zona Vlaşca. Judeţul Vlaşca era aşezat în partea de câmpie a Munteniei, în dreptul unui vechi vad al Dunării, respectiv vadul de la Giurgiu-Rusciuc.

În timp şi-a format un bogat repertoriu de muzică de petrecere, de muzică uşoară şi folclor românesc autentic. Are nenumărate apariţii la diferite posturi TV, precum: Kanal D, Etno TV, OTV, TVR, Taraf TV, etc. Apare deseori alături de taraful ei îndrăgit, formaţia „Ovidiu Band”, cu care şi-a perfecţionat stilul şi repertoriul, cântând deseori pe la nunţi şi botezuri. Muzica la o nuntă este cea care transmite mesajul mirilor de fericire către toţi invităţii. Muzica de nuntă este cea care aduce buna dispoziţie şi veselie în asemenea moment unice din viaţa fiecăruia, romantism, bucurie şi fericire. Experienţa, dăruirea şi pasiunea întregii echipe conlucrează la bunul mers al întregului eveniment de acest gen. Din bogatul ei repertoriu putem menţiona: „Ce frumoasă este viaţa”, Înflorit-o ruguţu”, În pădure pe cărare”, Mie-mi plac mustăţile”, Naşule ce voios eşti”, Coace Doamne prunele”, Căpitane de judeţ”, Ce stai omule aşa”, Omu bun şi pomu copt”, Are tata doi feciori”, Frunză de bagrin”, Dorul de copilărie”, Leliţă cârciumăreasă”, Şi să-mi cânte o vioară”, Seara asta iară beau”, Mai ţii minte dragă”, Puşca şi cureaua lată”, „Am crescut băiat şi fată”, „Am acasă-n grădiniţă”, „Cântă, cuculeţule”, „Inimioară spune-mi”, „Mândruliţa mea frumoasă”, „Mână birjar”, „Noi suntem români”, „Radu mamii”, „Azi e ziua mamei mele”, „Vai săracii duşmanii”, „M-a ajuns dorul de casă”, „Hora armânească”, „Zi din strună lăutare”, „Dealu-i deal şi valea-i vale”, „Inimioară, spune-mi mie”, „Am făcut un jurământ”,„ Greu e să fii dus din lume”, „Neicuţă, eu fără tine”, „Mulţi băieţi îmi dau târcoale”, „De la Giurgiu, mai la deal”, etc.

Prin mesajul optimist pe care îl cuprinde în cântecul său, Făniţa Modoran transmite pe mai departe și perlele folclorului nostru naţional, speranţa nepieritoare a spiritualităţii noastre ancestrale. Numai aşa, prin basme şi legende, prin obiceiuri şi tradiţii milenare, vom putea trece lumina crepusculară a unei tranziţii ce ne-a devenit permanenţă. Vivat!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*