Statuia lui Hercules din Apulum

În anul 2013 o persoană care încerca să valorifice o statuie antică reprezentându-l pe zeul roman Hercules, cel mai important panoplia zeilor romani, a fost prins de poliția din Alba Iulia. „Hercules”-ul descoperit are circa 80 cm înălţime şi aproximativ 65 kg în greutate. Piesa a fost recuperată pe data de 17 septembrie 2013, într-o acţiune de amploare a poliţiştilor din Alba Iulia, iar conform acestora, corpul fragmentar al statuii a fost găsit în urma unui flagrant, la o persoană ce era şef de şantier în Partoş. Soclul statuii se afla la o altă persoană tot din Partoş. Cel care a găsit statuia dorea să o vândă contra sumei cu 6.000 de euro.

Alexandru Diaconescu, specialist în istoria artei antice de la Universitatea din Cluj, ne poate spune despre Hercules de la Partoş următoarele: „Pare a fi aceeaşi marmură ca a lui Liber Pater, provine probabil din atelierul de la Dokimon (Dokimeion), din Frigia – regiune din Asia Mică, pe actualul teritoriu al Turciei. Statuia redă un tip iconografic pe care îl regăsim la Hercules al lui Lisip, sculptorul de casă al lui Alexandru cel Mare. Originalul este din bronz, ulterior s-au realizat două serii de copii: o primă serie, de Hercules farnezian (care respectă în mare originalul) şi a doua serie, de Hercules baroc, în care anumite trăsături fizice sunt accentuate, subliniate. Artistul nostru a accentuat uneori prea tare anumite detalii musculare, dar s-a menţinut aproape de modelul lisipian (original), diferit de seria cu Hercules farnezian sau cu seria barocă a reprezentărilor lui Hercules. Părerea mea este că piesa a fost spartă recent, pentru că nu sunt resturi de pământ (la zonele de ruptură). Tehnica de redare a părului, a cutelor, foarte fină, barba bogată, sunt specifice epocii lui Hadrian Antoninul, deci prima jumătate a sec. II d.Hr.”.  Specialistul mai menționează: „Un alt Hercules, descoperit în Dacia la Mehadia, în zona Băilor Herculane, se află acum la Kunsthistorisches din Viena; statueta are doar 52 cm. La muzeul albaiulian există şi un Liber Pater, şi zeiţa Nemesis, ceea ce face foarte importantă colecţia muzeului. Pentru o asemenea piesă, la Christies licitaţia începe de la 300.000 dolari, cel puţin, mai ales dacă are o poveste, dacă se ştie de unde provine”, a concluzionat Alexandru Diaconescu. Istoricul de artă Radu Ciobanu, din Alba Iulia mai adaugă la cele spuse: „Această statuie poate fi legată de prezenţa pentru câteva zile la Apulum a împăratului Caracala. Este vorba de o capodoperă pe care ochii comunităţii trebuia s-o vadă. Din păcate lipseşte un text sau un nume de care să ne putem lega”.

Statueta a fost descoperită într-un şanţ, în vara anului 2012, de bărbatul care era manager de proiect la o lucrare de canalizare din cartierul Partoş. De atunci, artefactul a fost păstrat într-o pivniţă, până când acesta a încercat să o vândă unui poliţist sub acoperire. Arheologii spun că artefactul, cu o înălţime de 87 de centimetri, a fost adus de la una dintre şcolile de sculptură din Asia Mică, iar după indiciile artistice, a fost realizată la mijlocul secolului al doilea. Se pare că a fost adusă la Apulum ca şi obiect de cult. Gabriel Ruştoiu, directorul Muzeului Unirii Alba Iulia, a ținut să spună că: „Este vorba de statuia lui Hercule, realizată din marmură, este un rafinament deosebit, probabil este adusă din zona Italiei sau Asiei Mici. Este o piesă unică, deoarece sunt reprezentate mai multe dintre muncile lui Hercule, îl cunoaştem doar cu ghioaga, doar cu merele sau cu taurul din Creta, dar cu toate trei nu îl cunoaştem. Poţi să sapi zece vieţi şi să nu găseşti aşa ceva”. Menționarea acestei unicități pentru statuia lui Hercule nu trebuie trecută cu vederea. Prezența unui simbol trinitar, al celor trei munci-sarcini herculeene, pe statuia eroului-zeu de la Apulum (Dacia), poate fi interpretat și ca posibilă locație de apariție a trinității (Scaunul de Domnie; Dacia Felix, Dio Geția, Grădina Maicii Domnului). Cele 12 munci prin care trece eroul sunt simbolistici ale cataclismului, sunt zodiile-constelații prin care, odată trecute, se va întinde Cortul lui Dumnezeu peste planeta noastră. Artifactul este, cu certitudine, unul foarte valoros, atât simbolic, cât și ca realizare artistică. A fost realizat „ex uno lapide”, din marmură de Aphion, în atelierul de la Dokimon, din central Asiei Mici. O posibilă explicație a prezenței statuetei lui Hercule în situl de la Apulum ar fi aceea că, el reprezenta forța (câțiva împărați romani își asociau imaginea cu cea a acestui zeu), iar în timpul vizitei împăratului Caracalla, acesta ar fi adus sau primit statueta, în cea de a doua jumătate a se. II d.Hr.. Artifactul, aparținând de tipul iconografic cunoscut sub numele de „Hercule Farnese”, reconstituit din cele 10 fragmente recuperate, reprezintă o statuie monumentală din marmură, originală și provine din situl arheologic de interes național și prioritar Apulum, Colonia Aurelia Apulensis, orașul roman de la Partoș (sec. II – III), aflat pe Lista Monumentelor Istorice, precum și în lista Registrului Arheologic Național.

Statueta, fiind spartă în mai multe bucăţi în timpul extragerii din pământ, a necesitat o restaurare integrală. În prezent statueta este evaluată la peste un milion de euro. „Dacă ne-o preda, acea persoană primea 30 la sută din preţul ei estimat”, a mai precizat directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Acum „Hercule din Apulum” poate fi admirat în toată splendoarea sa în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, în cadrul secțiunii de Tezaur. (G.V.G.)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*