La mulți ani, România – grupaj liric dedicat Zilei Naționale

De Ziua ta

Azi, de Ziua ta te poartă
Cioclii,-n straie noi, curate,
Ca pe o măicuță moartă;
Dar speranța mai răzbate:
Să-ți croiești o altă soartă!

 

Azi îți sunt în doliu zorii
Sub lințoliul ca o zdreanță:
Te-nmormântă trădătorii;
Dar mai licăre-o speranță:
Să-ți întorci colindătorii!

 

Azi te poartă la paradă
Toți groparii, ca pe moaște,
Prădătorii ce te pradă;
Dar speranța se renaște:
Să îți chemi românii-n stradă!

 

Azi lingăii te-osanează,
Patrioții de revistă
Ce cu tine defilează;
Dar speranță mai există:
Națiunea ta vitează!

 

Azi, de Ziua ta, sărmană
Românie, ești în bernă
Numai lacrimă și rană;
Dar speranța e eternă:
Piară toți ce te profană!

 

La mulți ani, români!

 

La mulți ani, români din lumea
Tulbure a înrobirii
Ce în volbură de spume-a
Înecat mielul iubirii!

 

La mulți ani românitate
Risipind patria-n patrii,
Inimi rupte-n jumătate
De ventricule și atrii!

 

La mulți ani ție, femeie,
Iconiță-n mir și riduri,
Ție, maică dumenezeie,
Ană din grosimi de ziduri!

 

La mulți ani, bătrâne, ție,
Pentru cât înduri și-ndură
Trista voastră seminție
Rupând hrana de la gură!

 

La mulți ani ție, copile,
Lăstărind din rădăcina
Din pământ de negre zile
Care și-au pierdut lumina.

 

La mulți ani ție, bărbate,
Trist Manole și trist bace,
Te căiește și te zbate
Și carpat din nou te face!

 

La mulți ani țară ce-și duce-a
Umbrei umbră – plumbul , greu-și
Răstignind pe cruce crucea
Și în ceruri Dumnezeu-și!

 

La mulți ani români, românce,
Fericiți vă fie anii,
Nu lăsați să vi se-nstânce
Inima, cum vor tiranii!

 

De Ziua ta, Țară de vis

 

de ziua ta, țară de jalea
tuturor românilor
ți-ai pierdut muntele, valea
verdele plămânilor

 

de ziua ta, țară de mila
celor fără milă-n ei
iartă-le ura și sila
uitătura de mișei

 

de ziua ta, țară de doliul
peste doliul de curând
leapădă-ți doar azi lințoliul
și te fă că râzi plângând

 

de ziua ta, țară de ura
celor care plâng doar fals
vindecă-ți rana, arsura
și te-ndansă la un vals

 

de ziua ta, țară de plânsul
celor mulți și blânzi prin veac
te dezprută-n veci prin dânsul
doinitorul fără leac

 

de ziua ta, țară de visul
ce i-a fost în vis ucis
nu renunța la paradisul
din verb, din inimă și vis

 

de ziua ta, țară de vina
de-a te duce în exod
mă-nțelege, doar un chin a
fost s-aștept la cap de pod

 

de ziua ta, țară de țara
fără sfânt și căpitan
te topești, te stingi ca ceara
dezțărată an de an…

Lasă un răspuns