Inele din aur și argint vechi de 4 500 de ani descoperite în județul Brașov

În aceste momente de ștergere a reperelor istorice legate de poporul român, spre a se îndrepta atenția către alte rating-uri televizionistice, sau alte „popoare alese”, doar câțiva arheologi entuziaști și unii amatori pasionați de detecție mai adaugă file importante la marea carte de istorie a neamului nostru ancestral. În județul Brașov descoperirile arheologice legate de antichitate erau în ultimul timp ca și inexistente, până când a apărut Fănel Șerban și fratele acestuia Florin, scotocind pădurile și bătând la pas cărările.

Pasionat de istoria antică, utilizez un detector de metale în afara siturilor şi a zonelor cu potenţial arheologic reperat pentru a putea demonstra unele teorii sau ipoteze pe care le am cu privire la trecutul nostru ca nație. Această pasiune nu a rămas doar la nivel teoretic, așa că, în mai puțin de trei ani, am descoperit împreună cu fratele meu peste zece așezări cu suprapuneri din diferite epoci, începând din neolitic și finalizând cu perioada istorică specifică culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe lângă așezările descoperite am adus la lumină două necropole dacice din perioada premergătoare cuceririi romane (sec. III – sec I î.Hr.), fiind singurele necropole de acest gen descoperite în judeţul Braşov. Mormintele descoperite au aparţinut unor războinici daci deoarece inventarul funerar era constituit din piese specifice războinicilor – pumnale de tip sica, vârfuri de lănci, pinteni, paftale etc.”, a declarat Fănel Șerban.

Poate doriți să știți ce s-a întâmplat cu artefactele descoperite? „Atât aceste descoperiri, cât și scoaterea la lumină a anumitor tezaure din aur foarte importante ne-au umplut inima cu bucurie și ne-au făcut să fim mândri că suntem români și, ceea ce este cel mai important, este faptul că au îmbogățit patrimoniul ţării noastre, fiind predate muzeului din Brașov.”, a completat arheologul amator Fănel Șerban. Care a fost ultima descoperire arheologică importantă pentru istoria antică a județului Brașov? „În acest an, în urmă cu câteva luni, am avut parte din nou de o frumoasă și importantă descoperire, atât în ce privește valoarea obiectelor găsite, cât și a informațiilor istorice pe care le oferă aceste obiecte.Pe un mic deal, ascuns de o pădure aflată în plină exploatare forestieră, am sesizat o formă ciudată într-o latură a dealului. M-am apropiat și am văzut că acest delușor continuă cu un pinten, fiind despărțit de un șanț din care ieșeau arbori destul de înalți. Acest fapt m-a determinat să trag concluzia logică că șanțul este destul de vechi. Am început să fabulez, imaginându-mi că pe locul acesta s-ar fi putut constitui foarte ușor o așezare fortificată. Pentru mine, acel şanț nu era doar un simplul şanț. Mi-am zis în sinea mea că este cu siguranță un fost şanț de apărare. Am început să detectez și nu mică mi-a fost surprinderea să scot la iveală tot felul de fiare care, după opinia mea, erau foarte vechi. Știam că dacă mă duc cu acele fiare la muzeu nu voi fi prea mult băgat în seamă, așa că mi-am zis că trebuie să găsesc o piesă de referință care să demonstreze că aici am de-a face cu o așezare antică, și nu cu o fostă stână sau cine știe cum mai putea fi încadrată descoperirea mea. Am continuat și nu degeaba…”

Cu perseverență și dăruire, cei doi frați au continuat să sondeze terenul ce se dovedea bogat în urme ale civilizației antice ce a înflorit pe aceste meleaguri. „Au început să iasă la lumină piese care demonstrau foarte, foarte clar că mă aflu pe un loc unde se suprapun mai multe epoci. Am descoperit două topoare mari și unul în miniatură din bronz sau cupru care sunt specifice culturii Schneckenberg, începutul epocii bronzului. Au ieşit mai apoi la iveala un pinten de bronz, fibule de fier, o fibulă de argint de tip linguriţă, toate acestea fiind specifice culturii dacice. În cele din urmă au ieşit la iveală şi două piese de referinţă, şi anume două inele de tip buclă (așa cum sunt ele cunoscute în lumea arheologică), unul fiind din aur de 15 gr, celălalt din argint de 11 gr. Aceste inele sunt specifice primei părți a epocii bronzului – aprox. 2 700 – 2 200 î.Hr și au corespondent cu alte piese identice descoperite de către arheologi pe teritoriul României în contexte foarte clare. Legat de modul de folosire a acestor obiecte am propria mea ipoteză și anume că ele au fost inele de nas. Astfel de inele de nas nu sunt unice și specifice doar zonei noastre, ele au corespondent și cu anumite descoperiri arheologice din orientul mijlociu.” Inele acestea, „neînchise”, ci doar ușor suprapuse la capete, ca și buclele bogate ce apar în părul unor personaje reliefate (personaje „moțate”) pe cnemidele principilor Frăției Getice sau pe alte artefacte și reprezentări geto-daco-trace, sunt simboluri ale norocului, ale cercului care nu s-a închis încă (roata norocului, roata destinului, Samsara). În urma acestor sondaje arheologice putem sublinia faptul că acel loc descoperit, bagat în material arheologic, a fost locuit succesiv de geto-daci în epoci diferite, fiind părăsit înainte de sec. I î.Hr. Toate piesele descrise mai sus au fost predate conform legilor în vigoare, iar tinerii arheologi amatori aşteaptă cu nerăbdare ziua când aceste piese unicat pentru județul Brașov vor fi expuse în vitrinele Muzeului Judeţean de Istorie din Braşov, complectând colecțiile acestuia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*