
Şi când o facem la toate timpurile gramaticale, sociale, politice şi militare posibile. Şi de cele mai multe ori cu riscul oficializării până şi a celor mai rele lucruri, greu de imaginat de orice minte sănătoasă!
Bunăoară, primii în lume au fost sovieticii, americanii, englezii şi francezii care aproape că i-au obligat pe germanii din DDR să împartă Berlinul în două părţi sensibil egale printr-un zid din beton armat. Le-au imitat exemplul capitaliştii yankei nord-americani, cei care au ridicat, între ei şi unul din marii lor vecini săraci (după ce le-au luat, mai pe nimic, o ditamai imensă felie din ţară), un gard înalt de patru metrii şi lung de 1000 de kilometrii. Respectiv, între SUA şi Mexic, în speranţa eliminării imigraţiei clandestine şi a traficului de droguri, de arme şi persoane. N-a trebuit să treacă prea mult timp ca să facă acelaşi lucru statul militarizat Israel, separând Ierusalimul isrealian de cel arab-palestinian. Şi tot israelienii sunt cei care şi-au extins zidul protector şi pe înălţimile Gollan, dotându-l nu numai cu senzori, ci şi cu camere de luat vederi, separându-se de sirieni. La fel, nord-coreenii, faţă de cei de acelaşi sânge şi confesiune religioasă ca şi ei: sud-coreenii. Ţara acestora fiind „ajutată” tendenţios de bogaţii lumii să devină supra industrializată şi militarizată, având din belşug din toate trebuinţele. Numai că statul capitalis s-a dovedit a fi enervant de „obrasnic” în aşi „bombarda” vecinul comunist cu propaganda spuselor sale prin microfoane şi difuzoare de sute de decibeli. Dar în care nord-coreenii trag, când cu gloanţe, când cu rachete teleghidate şi adevărate.
Conjugând acelaşi nevinovat verb a imita la timpul prezent, Ungaria a construit şi ea astfel de garduri protectoare, fiind pentru prima oară când, în această parte a Europei, un fost popor migrator aflată în NATO şi în Spaţiul Schengen, se separă de doi vecini de ai săi: Serbia şi Slovenia, invadate de refugaţii din zonele conflictuale ale lumii arabe şi nord-aficane. Nu, însă, la amploarea neînchipuit de mare şi de insuportabilă cu care sunt sufocate Turcia, Grecia, Italia şi Macedonia, ţări care au o lungă frontieră maritimă, uşor accesibilă imigranţiei şi traficului ilegal de persoane, de droguri, de arme şi de terorişti.
Nu va curege multă apă nici pe Dunărea Albastră, cu malurle sale inundate de nesfârşite ploi, până când, ţară după ţară, îşi vor închide graniţele, uitând şi de Uniunea Europeană, şi de NATO, şi de Spaţiul Liberului Schimb, şi de Spaţiul Schengen, şi de ONU, şi de Tribunalul Internaţional de la Haga, şi de Crimeea, şi de Uncraina, şi de Transnistria prorusească, şi de Kosovul proalbanez, şi de Pakistan, şi de Afganistan, şi de Irak, şi de Iran, şi de Gaza, şi Libia, şi de Liban, şi de Palestina, şi de Israel, şi de autonomia maghiarilor, secuilor şi ceangăilor români şi transilvăneni !
Vă reamintim că acest „Marele Deranj Universal al Omenirii” a început şi continuă numai şi numai din nebunia celor mari şi puternici ai acestei lumi ca nelumea! Cei care au ţinut şi ţin nestinsă scânteia războaielor şi conflictelor de toate felurile şi nuanţele! Dovadă că mereu s-a simţit în aer şi în sufletele oamenilor fierbinţeala dogoarei Celor Două Războaie Mondiale, prevestind sosirea celui din urmă!. Presupusa Apocalipsă Biblică, regizată nu de sfintele credinţe într-un unic şi atotputernic Dumnezeu, este grăbită de nesăbuinţa căpcăunului de Om modern dezumanizat, nesătul în lăcomia lui şi nechibzuit în a fi cu tot dinadinsul nu bun ci rău la suflet, nu înţelegător ci neînţelegător, nu tolerant ci intolerant, nu darnic ci zgârcit, nu iertător ci duşmănos, nu iubăreţ ci brutal, nu vesel ci trist, nu harnic ci leneş şi puturos, nu priceput ci neîndemânatic…
Teamă-mi că nu va mai fi nimeni nici cine să-mi reproşeze şi nici cine să asculte aceste reproşuri că nu v-am spus, mai din timp şi mult mai convingător, tristele adevăruri!
Lasă un răspuns