Monica Davidescu – o actriță frumoasă, distinsă și talentată, de pe meleaguri prahovene!

Monica Davidescu este una dintre cele mai talentate actrițe din țară la acest moment, care joacă pe faimoasa scenă a naționalului bucureștean. Născută pe 6 august 1972 la Câmpina, Monica Davidescu și-a petrecut copilaria în Vistieru – Prahova, în apropierea naturii ce i-a conferit naturalețea cu care își interpretează personajele pe care le joacă în prezent. Acolo, în acel colț de rai, mai sunt acum surorile sale, Mirela și Adina, pe care le vizitează din când în când.

Frumoasa brunetă cu ochi verzi a absolvit Facultatea de Teatru din cadrul UNATC-ului bucureștean la clasa profesorului Grigore Gonta în anul 1998. Înainte de a fi actriță a fost învățătoare, dansatoare și model. În toamna anului 1992, la vârsta de 19 ani a venit în capitala, unde timp de trei ani a fost secretară la o firmă, manechin într-un magazin de haine și dansator într-o trupă de balerini a unei televiziuni. După absolvire a avut o experiență fructuoasă de început de carieră pe scena Teatrului de Comedie din București, cu spectacolul „Lysistrata” de Aristofan (rol: Femeia Spartană), în regia profesorului său Grigore Gonța. Când am plecat din localitatea Scorțeni de Prahova știam că sunt un singuratic prahovean ce colindă pe tărâmurile thaliei bucureștene. Cu apariția Monicăi Davidescu pe scena Teatrului de Comedie (teatru cu care eu colaborez permanent din anul 1993) am aflat că încă cineva de pe aceste meleaguri urcă pe scene de teatru bucureștene. Am urmărit cu atenție și bucurie cum Monica și-a construit o carieră în teatru și film demnă de invidiat. Din anul 1998 joacă pe scena Teatrului Național din București, iar din anul 1996 formează un cuplu foarte reușit cu Aurelian Temișan atât pe scenă, cât și în viața privată. Și-au oficializat relația abia în anul 2006 cu o nuntă superbă la Palatul Snagov, având sute de invitați. A urmat apoi, în anul 2010, nașterea unui boboc de fată în tânăra familie de artiști, frumoasa și inteligenta Dora Maria, ce promite a deveni și ea artistă.

Urmărind evoluția ascendentă a actriței Monica Davidescu pas cu pas, aveam să aflu că are déjà o carte de vizită impresionantă. Astfel, dintre rolurile interpretate pe scena naționalului bucureștean putem menționa: Cocuța Micșunescu din spectacolul „Allegro, ma non troppo” de Ion Minulescu (regia Răzvan Popa; premieră 2015), Chris Gorman din piesa „Bârfe, zvonuri și minciuni” de Neil Simon (regia Ion Caramitru; premieră 2013), Ana din piesa „Omul cu mârțoaga” de George Ciprian (regia Anca Bradu; premieră 2011), Raționamentul drept din piesa „Comedia norilor” după Aristofan (regia Dan Tudor; 2009), Cocoana Catinca din piesa „Molto, gran’impressione” de Romulus Vulpescu (regia Dan Tudor; 2009), Zâna Codrului din piesa „Sânziana și Pepelea” după Vasile Alecsandri (regia Dan Tudor; 2006), Roxie Hart din „Chicago”, musical de Fred Ebb, Bob Fose, John Kander (regia Richard Reguant; 2005), Doamna Maria din „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea (regia Dan Pița; 2004), Helena din „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare (regia Felix Alexa; 2003), Daria din „Crimă pentru pământ” după Dinu Săraru (regia Grigore Gonța; 2002), Fifi din „Mofturi la Union” după I.L.Caragiale (regia Gelu Colceag; 2002), Silvia din „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux (regia Felix Alexa; 2001), Ana din „Take, Ianke și Cadâr” de Victor Ion Popa (regia Grigore Gonța; 2001), Liza din „Cadavrul viu” de Lev Tolstoi (regia Gelu Colceag; 2001), Helen Jones din „Machinal” de Sophie Treadwell (regia Alexander Hausvater; 2000). A a mai jucat în spectacolele „Boabe de rouă pe o frunză de lotus în bătaia lunii” de Nic Mateescu (regia Gelu Colceag; 1999) și „Richard al II-lea” de William Shakespeare (regia Mihai Măniuțiu; 1998).

Apare în filme artistice precum: Omega Rose (2014), Boeing Boeing (2013), Frații (2012; rol – Aneta), O zi obișnuită de sâmbătă (2009), Vine poliția! (2008, rol – Roxana Dima), Cu un pas înainte (2007, rol – Edith Dinescu), Greșeala din trecut (2007), „Ticăloșii” (rol: Prima balerină; regia Șerban Marinescu; 2007), „Fix alert” (regia Florin Piersic jr.; 2005), „Vlad” (rol: Linsey; regia Michael D. Sellers; 2003), „Natură moartă” (regia Patrick Malakian; 2000), „Omul zilei” (regia Dan Pița; 1997). Actrița Monica Davidescu colaborează foarte bine cu filmul documentar și astfel apare în „Ruptura I – Ținutul Oașului” (2003; TVR Cultural), „Ruptura II – Ținutul Maramureșului” (2003; TVR Cultural), „Nichita – inițiere și atât” (2003; TVR Cultural), „Scena vie a misterului” (2003; TVR Cultural), „Aici, la Porțile Orientului (Afacerea Strusberg)” (2003; TVR Cultural), „Femei celebre – Doamna Țării” (2004; TVR 2), „Femei celebre – Doamna în roșu” (2004; TVR 2), „Pecetea discreției asumate” (TVR 2) și „Întunericul Negropierii” (TVR 2). În teatrul de televiziune apare în rolul Ea din piesa „Frumoasa călătorie a urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt” (regia Jon Gostin; 2001), iar în alte producții TV joacă rolul Edith Dinulescu din serialul „Cu un pas înainte” (serial ProTV, 2007). În lumea undelor sonore a teatrului radiofonic apare în piesa „Avarul de Moliere” (regia Dan Puican). Participă la festivaluri de teatru naționale și internaționale, dintre care putem menționa pe cele mai importante: Festivalul pentru Tineret Stramash (Scoția și Anglia), Aniversarea UNESCO (Paris), Festivalul Istropolitana (Bratislava – Slovacia), Festivalul Școlilor de Teatru ITS (Amsterdam – Olanda (bursă)), Festivalul teatrelor școlare (Sofia, Bulgaria), Festivalul Internațional de Teatru (Sibiu), Festivalul de Teatru pentru Tineret (Costinești), Festivalul Internațional de Teatru Experimental (Cairo, Egipt), Festivalul „Momenti” (Perugia; Italia). Au existat și colaborări cu Trupa Daya (rolurile Martha și Lucia; piesa „Copilul divin” de Pascal Bruckner, regia Chris Simion) și Circul Globus (spectacolul „Micul Paris”, regia Brândușa Novac, 2007). Spectacolele în care apare au avut parte de turnee. Astfel a existat turneu cu piesa „Copilul divin” prin România, cu „Hic sunt leones” (în China; 2004), cu „Take, Ianke și Cadâr” (România; 2002 – 2004 și Paris – Franța în 2002).

Monica Davidescu, fosta învățătoare de țară care azi strălucește pe scena Teatrului Național din București are o istorie de viață ce pare desprinsă din cărți, semănând într-un fel cu povestea Cenușăresei. Condurul pierdut i-a fost adus de data aceasta, ca unei adevărate prințese, de un adevărat prinț al cântecului românesc, Aurelian Temișan. Împreună au realizat două cariere artistice minunate, dar și un cuplu superb. Nu putem decât să-i admirăm și pe mai departe și să le urăm din toată inima: SUCCES!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*