Ca multe alte tezaure descoperite la noi, şi acesta a fost găsit din întâmplare, înainte de anul 1912. Tezaurul de la Moigrad (comuna Mirșid, jud. Sălaj) este compus dintr-un idol din aur – care este cel mai mare obiect neolitic din aur descoperit până acum – şi încă trei idoli cu braţele în cruce. Doi dintre idoli reprezintă două femei şi celălalt o figurină masculină. Obiectul care reprezintă bărbatul este cea mai veche imagine stilizată din aur din câte se cunosc în lume. Idolul mare, care cântăreşte peste 800 de grame reprezintă imaginea stilizată a Zeiţei Pământului şi a fertilităţii. Idolii feminini, având 20,2 g respectiv 17,4 g, au braţele şi picioarele terminate în câte două antene spiralice afrontate.
Idolul bărbat are 18,525 g este realizat printr-o şlefuire mai fină a feţei şi s-a păstrat mai bine, fiind mult mai îngrijit. Nu există informaţii sigure despre contextul în care au fost descoperite piesele care compun acest ansamblu de la Moigrad (datate în eneoliticul târziu – sfârşitul mileniului al V-lea î.Hr. – începutul mileniului al IV-lea î. Hr., evul mediu timpuriu – secolele V-VII d.Hr., epoca modernă – sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX). Se poate doar presupune că este vorba despre o descoperire întâmplătoare de la începutul secolului al XX-lea. Datele referitoare la tezaur provin de la un comerciant de antichităţi din epocă, László Mauthner, un personaj cu un renume într-o anumită măsură îndoielnic, bănuit şi ca falsificator. Ceea ce se numeşte „tezaurul de la Moigrad” reprezintă un context nesigur, o colecţie de obiecte produse în diferite perioade istorice care pot proveni fie de la Moigrad, dacă dăm crezare falsificatorului László Mauthner, fie de la Tiszaszőlős, dacă acceptăm argumentele lui János Makkay, fie din multe alte locuri, printre piesele antice fiind intercalate şi piese moderne sau falsuri. În expoziţia „Aurul şi argintul antic al României” au fost incluse pandantive din aur care reprezintă siluete umane abstractizate. Pandantivele se datează în epoca eneolitică (eneolitic târziu: sfârşitul mileniului al V-lea – începutul mileniului al IV-lea î.Hr.).
Moigrad, satul propriu-zis, este așezat într-o depresiune. Hotarul Moigradului este format din multe dealuri dintre care se remarcă Măgura (504 m), pe care se exploatează o carieră de piatră. Satul este situat la aproximativ zece km de orașul Zalău din Transilvania, având hotare cu satele: Mirșid, Ortelec, Stâna, Brebi și Jac. Localitatea Moigrad a fost atestată prima oară în 1423 (Villa olachalis Mojgrad). De-a lungul timpului, a apărut în diverse documente sub câteva forme, apropiate între ele: Mojgrad (1450), Mojgradu (1894). Aici, la Moigrad, este declarat că a fost descoperit cel mai vechi tezaur de aur masiv din România. Acesta cântărește în totalitate 780 de grame și datează din perioada neoliticului, întruchipând idoli antropomorfi, simboluri ale fertilității. Pe teritoriul extravilan al acestui sat se găsește marele castru roman Porolissum.
Idolii de aur de la Moigrad (jud. Sălaj) poate fi admirați astăzi la Muzeul Naţional de Istorie a României, din Bucureşti, în lumina misterioasă a secțiunii de Tezaur.
Lasă un răspuns