„Studentul actor trebuie să descopere adevărul sufletesc al personajului!”

Duminică 30 ianuarie 2011, la ora 19.00, la Radio România Cultural, Teatrul Naţional Radiofonic a prezentat în premieră spectacolul „Din teatrul lumii – Cinci personaje în interpretarea actorului Mircea Constantinescu”. Regia artistică: Vasile Manta. Realizatori: Costin Tuchilă şi Puşa Roth. S-au ascultat fragmente din Tamerlan cel Mare de Christopher Marlowe, Avarul de Molière, Faust de Goethe, Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului de Vasile Alecsandri şi Ubu încornorat de Alfred Jarry. Actorul Mircea Constantinescu a interpretat rolurile Tamerlan, Harpagon, Faust, Iorgu, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu. În celelalte roluri au „apărut” actorii: Dan Aştilean, Delia Nartea, Silviu Biriş, Ştefan Velniciuc, Ionuţ Kivu, George Grigore, Mihai Popescu. Regia de montaj: Florina Istodor şi Mirela Anton. Regia de studio: Janina Dicu. Producător: Costin Tuchilă. Spectacolul a făcut parte din seria de recitaluri inaugurată de Teatrul Naţional Radiofonic în septembrie 2004. Fiecare dintre aceste spectacole au individualitatea lor, conferită de tema aleasă şi de personalitatea actorului supus probei de foc presupuse de un asemenea recital, în care interpretează cinci roluri şi trebuie să fie el însuşi, dar totodată diferit, cu un singur mijloc de expresie: vocea. Într-un reportaj la TVRM, Marina Roman caracteriza aceste emisiuni cu o sintagmă potrivită: „eseuri teatrale”. În „Cronica Română”, Eugen Comarnescu le califica drept „exerciţii de virtuozitate”. Cât despre alegerea textelor, intenţia realizatorilor a fost ca, oprindu-se la o temă sau la o tipologie, să ofere titluri semnificative din istoria dramaturgiei universale, urmând metabolismul secret al temei sau evoluţia personajului, dar şi potrivite personalităţii artistice a actorului, capacităţii sale proteice.

În recitalul „Din teatrul lumii”, Mircea Constantinescu, vechi şi statornic colaborator al Teatrului Naţional Radiofonic, reuşeşte performanţa rară de a da identitate expresivă, prin câteva fragmente, unor personaje complexe, din epoci şi arii stilistice complet diferite, care presupun schimbarea rapidă şi convingătoare a registrelor interpretative, de la personajul titanic al lui Marlowe, scitul Tamerlan, „biciul lui Dumnezeu”, la Avarul lui Molière, care, sub aparenţa de bufon „smintit”, are „un caracter particular de măreţie dramatică” şi la ridicolul bonjurist Iorgu, educat într-un centru imaginar de cultură (Sadagura) sau de la Faust din scena pactului cu diavolul la nebunia suprarealistă, cu date atât de particulare, în ton de fabulă absurdă, a lui Ubu, inventatorul patafizicii, care nu mai doreşte „să descreierisească”. În mod special se cuvine remarcată interpretarea personajului lui Jarry din acest montaj pe baza unor fragmente din Ubu încornorat, probă de virtuozitate actoricească, Mircea Constantinescu reuşind un portret radiofonic plin de plasticitate al „nebuniei ubueşti”. Interpretând de fapt două personaje în aceeași piesă, Ubu şi Conştiinţa lui Ubu, de la o replică la alta, actorul îşi schimbă complet registrul, de la timbrul vocii la intonaţie, cu un efect teatral extraordinar.

Am avut onoarea şi bucuria de a interpreta câteva personaje în acest spectacol radiofonic maraton ce a fost dedicat actorului şi pedagogului Mircea Constantinescu, dar am avut onoarea şi bucuria de a-l avea profesor în cadrul Atelierului de Comedia dell’ Arte în timpul studenţiei, în anul universitar 1991 – 1992, apoi destinele noastre artistice sau tot intersectat, în special în cadrul studioului de teatru radiofonic, iar mai apoi la clasa coordonată de către Doamna Decan a Facultăţii de Teatru a Universităţii Spiru Haret, Prof. Univ. dr. Lucia Mureşan, unde eram asistent.

Născut în Bucureşti în data de 24.01.1952, Mircea Constantinescu a urmat cursurile Academiei de Teatru şi Film, Facultatea de Teatru, Secţia Actorie, fiind actor la Teatrul de Stat din Oradea (1975 – 1981), iar din 1981 şi până în prezent este actor al Teatrului Odeon din Bucureşti. În anul 2008 devine Doctor în teatru, publicând în anul 2009 teza cu titlul „De Spectaculis – Repere ale evoluţiei conceptului de performanţă în arta actorului european” la Editura UNATC – PRESS. Ca și cadru didactic universitar, domnul Conf. univ. dr. Mircea Constatinescu își începe cariera ca profesor asociat la IATC – Bucureşti (1985-1990), apoi în perioada 1994-2004 este profesor la Academia de Arte „Luceafărul” (Catedra Arta actorului). Urmează 2004- 2009, când este profesor asociat la Universitatea Hyperion, Bucureşti (Catedra Arta actorului), iar în perioada 2004-2012 este profesor asociat la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti (Catedra Arta actorului). Din anul 2008 și până în prezent este profesor asociat la U.N.A.T.C- Bucureşti, la Facultatea de Teatru (catedra Arta actorului).

Actor la Teatrul de Stat din Oradea în perioada 1975–1981, domnul Mircea Constantinescu, interpretează diferite personaje, precum: Udrea în spectacolul Steaua fără nume de M.Sebastian (regia S.Gille Otto, 1975), Wilson în Bomba zileide Ben Hecht (regia S.Gille Otto, 1976), Adrian în Balconulde D.R.Popescu (regia Alex.Colpacci, 1976), Oviello în Fântâna Trevi de Gian Lorenzo Bernini (regia Sergiu Savin, 1976), Russel în Hotărârea de Mircea Bradu (regia Alexandru Colpacci, 1977), Pepelea în Sânziana şi Pepelea de V.Alecsandri (regia S.Savin, 1977), Soldatul în 1877 de Viorel Horj (regia S.Gille Otto, 1977), Viorel Scurtuleț în Piatră la rinichi de Paul Everac (regia S.G.Otto, 1977), XX în Emigranții de S.Mrozek (regia Alexandru Colpacci, 1977), Ciriviș în Capul de rățoi de G.Ciprian (regia Sergiu Savin, 1978), Ralph Austin în Fluturii sunt liberi de L.Gershe (regia S.Gille Otto, 1978), Bucur în Occisio Gregorii in Moldavia (regia Ion Olteanu, 1978), Leandre în Vicleniile lui Scapin de Moliere (regia Domniţa Munteanu, 1978), Ricco Verri în Astă seară se improvizează de L.Pirandello (regia Al.Colpacci, 1978), Corifeul în Rhesos (Regele Trac) de Euripide (regia Sergiu Savin, 1979), Despreux în Madame Sans Gene de V.Sardou (regia S.Gille Otto, 1979), Lorenzo în Inima de Mircea Bradu (regia Alex. Colpacci, 1979), Tipătescu în O scrisoare pierdută de I.L.Caragiale (regia Al.Colpacci,1979), Zapo în Picnic pe câmpul de luptă de Fernando Arrabal (1980), Gabi în Noi, bărbații de M.Gyorgy (regia Gabor Yozsef , 1980), apare și în spectacolul Strângând a vremii trudă într-un ceas (scenariul şi regia Mircea Constantinescu, pe texte de I.L.Caragiale, Eschil, W.Shakespeare, Eminescu, J.P.Sartre, B.Brecht; 1980).

Mircea Constantinescu din anul 1981 este membru al echipei de actori ai Teatrului Odeon din Bucureşti. Excelent actor de compoziţie, Mircea Constantinescu s-a remarcat în roluri diferite din punct vedere stilistic, dovedind o largă paletă de mijloace interpretative. Amintim, între multe altele: Vanitosul din „Micul Prinţ” după Antoine de Saint-Exupery (regia Carmen Lidia Vidu); Thezeu din „Pyramus & Tisbe 4you” după Shakespeare (regia Alexandru Dabija); Doctorul şi Domnul din spectacolul „Ionescu – Cinci piese scurte” de Eugen Ionescu (regia Alexandru Dabija); Charlotte von Mahlsdorf din spectacolul „Sunt propria mea soţie” de Dough Wright (regia Beatrice Rancea); Pilula din „Aventurile lui Habarnam” după Nikolai Nosov (regia Alexandru Dabija); Bufonul din „Cymberline” de William Shakespeare (regia Laszlo Bocsardi); Leonid Andreevici Gaev din „Livada de vişini” de A.P.Cehov (regia Sorin Militaru); Paulo Coelho din „Veronica se hotărăşte să moară” de Paulo Coelho (regia Gelu Colceag); Shakebag, ucigaș din „Arden din Feversham”, text englez anonim din sec. XVI (regia Dragoş Galgoţiu); „Conul Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L.Caragiale (regia Mihai Măniuțiu); Asistentul din „Morţi şi vii” de Ştefan Caraman (regia Ana Mărgineanu); Conducătorul caravanei din „Alchimistul” dramatizare de Radu Macrinici după romanul omonim de Paulo Coelho (regia Anca Maria Colţeanu); Ofițerul pilot din „Cartofi prăjiţi cu orice” de Arnold Wesker (regia Alice Barb); Kiepert din „Îngerul albastru” dramatizare după „Profesorul Unrat” de Heinrich Mann (regia Răzvan Mazilu); „Astă seară se improvizează„ de L. Pirandello (regia Alexa Visarion); „Fraţii Karamazov” adaptare după romanul lui F.M. Dostoievski (regia Al. Vasilache); „Avea două pistoale cu ochi albi și negri” de Dario Fo (regia Grigore Gonţa); Pandolfo, patron de tripou din „Cafeneaua” de Carlo Goldoni (regia Dragoş Galgoţiu); Lopez, Momo, Felipe, Comadorul, Evreul și Fariseul din spectacolul „Saragosa – 66 de zile” dramatizare de Alexandru Dabija după „Manuscrisul găsit la Saragosa” de Jan Potocki (regia Alexandru Dabija). Domnul Mircea Constatinescu a mai jucat în spectacolele Don Juan a la Russe, după „Piesă fără titlu” de A.P. Cehov (regia Gelu Colceag), „…au pus cătuşe florilor…” de F. Arrabal (regia Alexander Hausvater), interpretând pe Primarul Londrei în Richard III de William Shakespeare (regia Mihai Măniuțiu), sau apărând în spectacolul Mincinosul de Carlo Goldoni (regia Vlad Mugur), Tango de Slawomir Mrozek (regia Laurian Oniga), Pălăria florentină de Labiche (regia Tudor Mărăscu), Opera rânjetului de Dario Fo (regia Dragoș Galgoţiu), fiind Poetul în spectacolul Dragostea Prințesei sau Cocoșelul în Cocoșelul neascultător de Ion Lucian (regia Ion Lucian), Gică Hau-Hau în Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu (regia Sanda Manu) și Zidarul tânăr în Zidarul de Dan Tărchilă (regia Tudor Mărăscu).

Dintre colaborările de marcă cu alte teatre și instituții cultural ale domnului Mircea Constatinescu, putem aminti aici spectacolele: Scapino de Moliere (regia Alexandru Dabija, Teatrul Nottara), Eunucul de Terențiu (regia Mihai Mălaimare, Teatrul Bulandra), Clovnii (scenariu și regia Mihai Mălaimare, Teatrul Național București), Mantauadupă Gogol (regia Mihai Mălaimare, Teatrul Național București), Tartuffe de Moliere (regia Laurian Oniga, Studioul de teatru Casandra, București).

Actorul Mircea Constatinescu a interpretat și personaje importante în diferite filme de lung metraj, precum: Omul zilei (regia Dan Pița), Scopul şi mijloacele (regia Dan Marcoci), Cenuşa din urne (regia Frieder Schuller), Rochia albă de mireasă (regia Dan Pița), Pas în doi (regia Dan Pița), Aşteptând un tren (regia Mircea Veroiu), Ştefan Luchian (regia Petru Mărgineanu), Bietul Ioanide (regia Dan Pița), Mai presus de orice (regia Nicolae Mărgineanu și Dan Pița), Ce-ai cu mine, Doamne? (personaj Tudor Arghezi; regia Grid Modorcea; film de televiziune), Train de vie (Trenul vieţii; rol: Le Chef; regia Radu Mihăileanu), Celălalt, Portrete în pădure (regia Dinu Tănase), Umilință, Stropi. El apare și în coproducțiile româno-americane filmate la Media Pro și Castel film, precum: Hideous!, Aliens in the Wild/Wild West, Mimic: Sentinel/Cauză şi efect 3, Hacker, Hellraiser: Deader. Este un permanet colaborator al emisiunilor de divertisment, teatru radiofonic (peste 100 de roluri) și teatru TV.

Ca și cadru didactic, este asistent de regie sau chiar montează spectacole de teatru care s-au evidențiat la diferite festivaluri. Putem aminti contribuția sa ca și asistent de regie la spectacolul Eunucul de Terenţiu (I.A.T.C., Bucureşti, 1986), asistent de regie la spectacolul Mioriţa de Valeriu Anania (I.A.T.C, Bucureşti, 1986), regia spectacolului Baba Hârca de Vasile Alecsandri (I.A.T.C, Bucureşti, 1987), asistent de regie la spectacolul Mincinosul de Carlo Goldoni (regia Vlad Mugur, Teatrul Odeon Bucureşti, 1991), regia spectacolului Hora domniţelor (Academia de Arte Luceafărul, Bucureşti, 1996), regia spectacolului Cerere în căsătorie de A.P.Cehov (Academia de Arte Luceafărul Bucureşti, 1999), regia spectacolului Flecărelile femeilor de Carlo Goldoni (Universitatea Hyperion Bucureşti, 2006), regia spectacolului Stele în lumina dimineţii de Alexandr Galin (Universitatea Hyperion Bucureşti, 2006), regia spectacolului Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni (Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2007), regia spectacolului Gâlcevile din Chioggia de Carlo Goldoni (U.N.A.T.C., Bucureşti, 2010), regia spectacolului Domnişoarele din Avignon de Jaime S. (Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2011) și regia spectacolului Preţioasele ridicole de Moliere (Universitatea Spiru Haret Bucureşti, 2011).

Pentru deosebita sa activitate, domnul Mircea Constatinescu a fost răsplătit cu Premiul de excelență, pentru întreaga echipă de actori ai spectacolul„…au pus cătuşe florilor…” (la Gala UNITER; 1992), Premiul de interpretare la Festivalul de Teatru de laSatu Mare pentru rolul din spectacolul Balconul (1978) și Premiul de interpretare la Festivalul de Teatru Piatra Neamț pentru rolul din spectacolul Emigranţii (1977).

Studenţii domnului Conf. univ. dr. Mircea Constantinescu caută pe parcursul anului universitar un adevăr mai special; este vorba de adevărul personajului, pentru că studentul actor trebuie să descopere adevărul sufletesc al personajului. Astfel, cercetând bine textul, va descoperi un moment de exprimare al adevărului personal al personajului; este momentul când personajul este sincer faţă de sine. Descoperirea şi asumarea acelui adevăr, preluarea lui de către interpret, îl ajută pe acesta să-şi identifice noi căi de exprimare scenică şi-i fac creaţia credibilă şi autentică.

În fond, de mii de ani, artiştii îşi exprimă, îşi expun sufletul, semenilor, aşa cum şi domnul Conf. univ. dr. Mircea Constantinescu găseşte răbdarea necesară şi timp spre a preda mai departe ştafeta rolurilor bine interpretate tinerilor noştrii studenţi ai Facultăţilor de Teatru. Mulţumim de răbdare, dar şi de ştiinţa interpretării artistice!