Moștenirea familiei Jurcovanilor…

„Moștenirea” găzduită de Muzeul Național al Țăranului Român, în sala Foaier, s-a prezentat sub forma unei case vechi, stilizate… O casă-expoziție, moștenire a 150 de ani de tradiții, realizată integral din lemn în care au fost încastrate elemente de arhitectură vechi, dar și ferestre și uși ale căror geamuri au fost pictate de pictorul iconar Raluca Jurcovan cu icoane țărănești pe sticlă. Raluca Jurcovan este, de altfel, artista care a trăit revelația unei „moșteniri” cu adevărat incredibile.

Casa-expoziție a fost prezentată prin structurarea în trei ateliere. Cel al țesătoarei Rafira Jurcovan și cel al cojocarului Dumitru Sofonea, amândoi trecuți la cele veșnice, dar și atelierul pictorului iconar – moștenitor al fabuloasei averi spirituale, Raluca Jurcovan. În ateliere au putut fi admirate țesături, ștergare, straie, pieptare din satul Drăguș, icoane tradiționale pe sticlă, fotografii și obiecte specifice interioarelor țărănești. De altfel, Drăgușul este un sat etnografic din județul Brașov, aici, în 1929, sociologul Dimitrie Gusti realizând, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti a  imortalizat realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, Drăgușul fiind singurul sat din România al cărui trecut a rămas pe o peliculă de arhivă.

Cum s-a ajuns însă la casa-moștenire? Pictorița Raluca Jurcovan deapănă firul amintirii:

Când eram copil, bunicul meu Gheorghe Jurcovan, îmi istorisea mereu despre Drăgușul lui natal… oamenii și locurile ocupau un loc special în sufletul lui. Drăgușul este un sat etnografic care își mai păstrează tradițiile în ciuda trecerii timpului. În anul 1929, marele filozof, sociolog și estetician român, Dimitrie Gusti realiza în satul Drăguș, împreună cu o întreagă echipă de cercetători, prima campanie monografică. Gusti și-a dorit să imortalizeze realitatea din Drăguș sub toate aspectele: viața socială, obiceiuri, ocupații, cutume, etnografie, tot ce se putea ști despre o comunitate. Toate acestea fac din satul Drăguș, unicul sat din România al cărui trecut, în toată complexitatea lui, a rămas pe peliculă. Echipa de monografiști a poposit în casa străbunicilor mei unde au și fost cazați. Rafira Jurcovan, străbunica mea – țesătoare renumită în sat și Dumitru Sofonea, tatăl fiului cu același nume Dumitru Sofonea, cojocarul satului, au fost printre protagoniștii acestei cercetări ample realizate de către Dimitrie Gusti în întregul sat”.

În urma acestei campanii, Rafira Jurcovan și Dumitru Sofonea au fost invitați de nenumărate ori la Muzeul Satului în București pentru a etala creațiile lor. Ei au trecut de multă vreme la cele sfinte, dar fiii, nurorile, nepoții și stranepoții lor sunt continuatorii acestei fabuloase moșteniri. Nu doar moștenirea lor, ci a unei națiuni întregi…

One Response to Moștenirea familiei Jurcovanilor…

    Faci un comentariu sau dai un răspuns?

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    *