Impertinența maghiară în mass-media (2)

Uniunea Europeană şi regionalismul

Sansele regiunii Transilvania şi ale formării Pământului Secuiesc autonom, respectiv posibilităţile şi opreliştile date de Uniunea Europeană au fost temele dezbaterii de ieri din cortul principal de la Tusvanyos. Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a informat că au primit poziţia statelor care intră în procesul intentat din cauza respingerii iniţiativei lor cetăţeneşti, şi are din ce în ce mai mult convingerea că au şanse să câştige în instanţa de la Luxembourg. Ziaristul şi preşedintele Fundaţiei Pro Transilvania, Sabin Gherman, a declarat că articolul unu din constituţia României face posibilă înfiinţarea regiunilor istorice -Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Moldova, etc.-, dar şi ca în interiorul acestora, unele teritorii -Pământul Secuiesc, Delta Dunării, Valea Jiului- să obţină un statut special, adică autonomie. Legile României trebuie armonizate cu legile europene, este nevoie de descentralizare -în special financiară-, iar atunci, toate acestea pot fi realizabile. Autonomia ar putea fi motorul dezvoltării, se pot obţine avantaje de pe urma diversităţii etnice, lingvistice. Pentru asta însă, maghiarii, românii şi saşii care trăiesc trebuie să acţioneze împreună, soluţia ar putea fi reprezentată de un partid transetnic, pentru că atâta timp cât nu facem ceva împreună pentru Transilvania, Transilvania nu există.

Cuvinte încurajatoare a rostit şi preşedintele cabinetului cu probleme externe al Partidului Catalan Convergenţia Democratică, Marc Gafaroti I Monjo. Caracterul multinaţional, multilingvistic, multicultural al Transilvaniei reprezintă o valoare nu numai pentru România, ci şi pentru Europa. Catalania şi Scoţia vor să se separe de Spania, respectiv de Marea Britanie deoarece aceste două state nu şi-au înţeles rolul, vor o ţară omogenă, ar elimina orice diversitate. Acelaşi lucru îl face şi puterea română, iar asta nu face decât să întărească dorinţa maghiarilor de autodeterminare. Trebuie să avem convingerea că obiectivul propus se va înfăptui odată, iar românii trebuie convinşi că autonomia este avantajoasă şi pentru ei: înseamnă pace, stabilitate, dezvoltare.

Profesorul universitar şi vicepreşedintele Consiliului Autonomia din Partium, Szilagyi Ferenc, a vorbit despre teoria prezentată în cadrul conferinţei autonomiste din toamnă, expunând despre cele trei condiţii de bază ale formării regiunilor; în opinia sa, nu din partea UE ar trebui să aştepte maghiarimea transilvană o soartă mai bună, ci ar trebui să se bazeze într-o măsură mai mare pe regionaliştii, autonomiştii români transilvani, reprezentaţi inclusiv de Sabin Gherman. In Europa statelor naţionale, statele reprezintă în primul rând naţiunile majoritare şi nu minorităţile, în schimb, în Europa regiunilor, naţiunile ajung în plan secund şi ideologiile sunt cele care ajung în prim plan, iar acest lucru este dezavantajos pentru naţiunile mici. Trebuie să ne identificăm propriile soluţii, dacă ne gândim la autonomiile înfăptuite în Europa, nu UE este cea care le-a cucerit, ci ele au luat în general fiinţă din interior, ca un compromis între ţara-mamă şi naţiunea majoritară -a spus el.

Istoricul italian Andrea Cartney, cercetător al Europei de Est, a fost de părere că actuala criză internaţională oferă soluţii la rezolvarea problemelor deschise, şi de acest lucru ar trebui să se profite în cazul Transilvaniei, al Pământului Secuiesc. Autonomia nu înseamnă secesiune.  A spus că este stupefiant faptul că la 25 de ani de la căderea comunismului, hotarele administrative din România au rămas aceleaşi. Trebuie să fie purtate discuţii, iar reforma administrativă ar trebui înfăptuită deschis, ascultând părerea oamenilor. Din cauza crizei internaţionale, România a devenit zonă de graniţă în direcţia estică, iar stabilitatea ei este extrem de importantă, ca atare autonomia a devenit o problemă de securitate naţională, dacă ea va fi soluţionată, va creşte siguranţa regiunii.

Preşedintele CNS, Izsak Balazs,  s-a referit la raportul Kalmar, adoptat în Consiliul Europei, care formulează, în contextul reorganizărilor administrative, faptul că acolo unde trăiesc minorităţi trebuie acordată mai întâi atenţie nu punctelor de vedere economice, ci punctelor de vedere culturale, istorice şi lingvistice. Directiva în sine nu va avea consecinţe, însă este o excelentă bază de referinţă, ne oferă o armă cu care putem lupta. A prezentat apoi iniţiativa cetăţenească a CNS.  Comisia Europeană a interpretat greşit şi a respins propunerea CNS, însă organismul a intentat proces.  Izsak Balazs a spus de ce este importantă derularea acestui proces: partea adversă trebuie obligată să-şi scoată la iveală argumentele, altfel nu putem găsi contraargumentele. Trebuie purtată această luptă în toate forurile europene, fără a ne teme de rezultat. Un lucru este sigur: când se va încheia procesul, lumea se va schimba puţin. Stim să continuăm lupta într-un context nou, cu condiţii noi şi cu arme noi -a subliniat el. (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254  din 26.07.2014, autor Farkas Reka)

Criza ucraineană / În pragul unui nou război rece?

Nu ieşim din criză, ci ne adâncim în ea, despre doborârea cursei aeriene malaeziene de pasageri nu se ştie nimic sigur, şi ruşii, şi ucrainenii mint cu neobrăzare, există vectori provocatori care ar trage Europa în conflict, interesul ungar este să fim prudenţi -acestea sunt câteva constatări mai importante din dezbaterea desfăşurată la Tusvanyos pe tema crizei ruso-ucrainene. La expunerea intitulată Conflictul ucrainean şi noul război rece, moderată de analistul de politică economică Gyorgy Laszlo, reprezentant al societăţii de studii economice Szazadveg Gazdasagkutato ZRT, au vorbit despre criza devenită una globală Mikola Istvan -secretar de stat responsabil cu politica de securitate şi colaborare internaţională, Nogradi Gyorgy -specialist în politica de securitate, Brenzovics Laszlo -preşedintele Uniunii Culturale maghiare din Ucraina Subcarpatică, şi Szilagyi Matyas -ambasadorul Ungariei la Chişinău.

La discuţiile purtate joi, abia au mai fost locuri în cortul Cseh Tamas.  Toţi conferenţiarii au fost de acord cu faptul că actualul conflict nu poate fi soluţionat cu armele, cu forţele armate, interesul ungar este găsirea pe calea dialogului a unei căi de ieşire din criză. Mikola Istvan a informat şi despre experienţele dobândite în calitate de ambasador ungar la Paris al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE): în perioada care a trecut, diplomaţii occidentali au insistat de mai multe ori ca Ungaria să adopte o poziţie clară în problema crizei din Ucraina. In Ucraina Subcarpatică trăiesc însă 200.000 de maghiari, Ungaria trebuie să fie atentă la acest aspect, astfel că în locul generării unei atmosfere isterice sau al demonizării preşedintelui rus Vladimir Putin, a ales să adopte o poziţie obiectivă, insistând asupra soluţionării crizei pe calea dialogului.  In opinia lui Mikola, de-a lungul crizei ucrainene devenite una globală pot fi sesizate trei puncte de cotitură. Criza din Crimeea a semnalat că Ucraina nu-şi poate păstra poziţia dintre Est şi Vest -iar acest moment a afectat fundamental securitatea europeană, atunci au stabilit statele membre ale UE primele sancţiuni, mai blânde. Al doilea moment este intrarea în scenă a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko.  Al treilea punct de cotitură a fost doborârea cursei aeriene malaeziene de pasageri: acest moment a transformat conflictul într-unul global, a zguduit lumea, mulţi interpretează cele întâmplate ca fiind începutul unui nou război rece.

A început o perioadă periculoasă, iar acest lucru ne afectează adânc -a spus reprezentantul ministerului afacerilor externe, adăugând că în Europa nu există un punct de vedere unanim în această chestiune, pentru că în cazul unor sancţiuni de natură economică, interesele economico-comerciale ale germaniei ar fi puternic afectate, iar Franţa nu este dispusă să renunţe la transportul de nave de luptă către Rusia. In tot acest răstimp, Ucraina de Est se înarmează din ce în ce mai tare, forţele armate sunt din ce în ce mai mari, în Ucraina Subcarpatică a fost dispusă înrolarea parţială, iar noi suntem îngrijoraţi pentru ucraina Subcarpatică, Ungaria este responsabilă pentru maghiarii de acolo, de aceea şi insistă asupra unei soluţionări pe calea dialogului -a spus Mikola.

Szilagyi Matyas  a prezentat situaţia Republicii Moldova. După cum a spus, la fel ca şi în Estul Ucrainei, şi această ţară este borna de hotar a diferite culturi şi imperii. Sentimentul apartenenţei la cultura rusă, sovietică, este unul puternic,  însă şi efectul românesc este puternic. Pe lângă toate acestea, situaţia Republicii Moldova este mai favorabilă decât cea a Ucrainei, nu se învecinează cu Rusia, tratatul de asociere şi comerţ liber cu Uniunea Europeană a fost ratificat urgent, nici un partid nu s-a opus adoptării lui, în ţară există o autonomie funcţională, cea a găgăuzilor -e drept că teritoriul transnistrean este exemplul conflictului îngheţat şi că mulţi consideră că ruşii ar dori ceva asemănător şi în Estul Ucrainei. In plus, există în regiune vectori provocatori, care ar dori să atragă Europa într-un conflict armat, iar războiul este întotdeauna o afacere uriaşă pentru unii -a atenţionat diplomatul.

Brenzovics Laszlo  a prezentat mai întâi pe scurt istoria Ucrainei Subcarpatice . In ucraina Centrală, conştiinţa naţională ucraineană este puternică, în est sunt majoritari vorbitorii de limbă rusă, populaţia Ucrainei Subcarpatice este mixtă. Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, independenţa i-a picat practic în braţe statului ucrainean, nu a fost nevoie să lupte pentru ea, atunci a început edificarea statului, însă nici în ziua de azi nu există un stat de drept funcţional.  Brenzovics nu a exclus nici el posibilitatea unui conflict îngheţat. Referindu-se la situaţia minorităţilor naţionale, a atras atenţia asupra faptului că acea lege a limbii, favorabilă, adoptată pe vremea lui Ianukovici, nu a fost aplicată niciodată în cazul maghiarilor.

Nogradi Gyorgy  şi-a început expunerea cu schiţarea interesului ungar. Spre binele graniţei comune cu Ucraina, al maghiarimii din Ucraina Subcarpatică şi al intenselor relaţii comerciale ungaro-ruse, Ungaria nu are voie să se adâncească în conflict.  Specialistul a schiţat obiectivele puterilor vizate: America ar dori stoparea Rusiei, însă există şi opinii care spun că este posibil şi că ar dori să împiedice Europa; Washingtonul le-a cerut statelor est-europene să majoreze sumele alocate de la buget pentru apărare -Polonia, România şi cele trei state baltice au şi acceptat acest lucru, numai Ungaria, Slovacia şi Cehia au spus nu. Rusia ar dori să menţină Ucraina în propria sferă de interese . Conducerea ucraineană ar dori să redobândească teritoriile est-ucrainene, respectiv să-şi păstreze puterea.

Obiectivele statelor membre UE nu sunt unitare, statele baltice, Polonia şi România sunt adeptele unor măsuri ferme, Franţa baleiază între interesele sale economice şi din industria militară, respectiv cultivarea relaţiilor sale cu America . In plus, în lume s-a creat o atmosferă antirusă, iar în momentul de faţă suntem pe drumul care ne duce în criză, alergăm către războiul rece -a atenţionat el. (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7254 din 26.07.2014, autor Farcadi Botond)

Tokes: Nu sunt optimist în privinţa autonomiei, am văzut diasporizarea comunităţii maghiare

Europarlamentarul Laszlo Tokes a spus, sâmbătă, la Universitatea de vară Tusvanyos, că nu este optimist în privinţa obţinerii autonomiei pentru maghiarii din România, susţinând că a constatat oripilat diasporizarea comunităţii maghiare şi subliniind că acum a sosit momentul autonomiei. Deocamdată nu avem niciun motiv de optimism în această direcţie. învăţământul în limba maghiară din Sibiu este pe dispărute, constatăm, oripilaţi, că se diasporizează comunitatea maghiară, vedem tragi-comedia UDMR din Parlamentul României, 1,2-1,3 milioane de maghiari sunt aici şi încă nu am vorbit despre colonizarea continuă a secuimii şi destinul tragic al autonomiei, a afirmat Laszlo Tokes, la Universitatea de vară Tusvanyos de la Băile Tuşnad.

In opinia acestuia, a sosit momentul ca toată comunitatea maghiară şi reprezentanţii acesteia să lupte pentru obţinerea autonomiei teritoriale a secuimii şi a Partiumului, Tokes afirmând că doar independenţa naţională totală poate aduce înălţare pentru maghiarime.

Să fie clar: pentru noi nu mai avem alţi 25 de ani să aşteptăm pasiv pentru începuturi, pentru mici întâlniri dintre maghiari. Nu e timp pentru incertitudini, oportunism politic, pentru acele speech-uri care doresc îndobitocirea poporului, pentru că ne pot fi fatale. Timpul nostru este acum, acum trebuie să acţionăm, acum a sosit momentul autonomiei. Nu avem timp să facem promisiuni şi nu avem timp să visăm. Nu avem nicio bază ca să repetăm succese politice. Să fie clar pentru noi, doar independenţa naţională totală poate aduce înălţare pentru maghiarime, a afirmat europarlamentarul, citat de corespondentul Mediafax.

Acesta a adăugat că pentru autonomie este nevoie de curaj, determinare şi voinţă politică şi a invitat la dialog, în acest sens, conducerea UDMR, pe care a criticat-o pentru absenţa de la Băile Tuşnad şi despre care a spus că se simte mai bine în compania premierului Victor Ponta, decât cu cealaltă parte.

Constatăm cu regret că UDMR se înţelege mai bine cu domnul Victor Ponta decât cu cealaltă parte, care reprezintă maghiarii din Transilvania şi aşa am ajuns în situaţia în care un reprezentant al maghiarilor din Transilvania a trebuit să ajungă pe lista unui partid din Ungaria. Din punctul meu de vedere, în ceea ce priveşte partea morală, nimeni nu mai are nicio scuză să nu participe la dialog, nici măcar UDMR nu-şi poate permite. Eu îndemn să ia iniţiativa şi să fie gata să participe la acest dialog, în vederea reprezentării intereselor naţionale, a mai spus Tokes.

Europarlamentarul FIDESZ a afirmat, de asemenea, că trebuie să se vorbească despre autonomie şi că reprezentanţii maghiarilor din România trebuie să poarte un dialog, astfel încât problema autonomiei să fie prezentată şi susţinută în mod unitar atât la Bruxelles, Bratislava, cât şi la Bucureşti.

Trebuie să fim foarte hotărâţi în ceea ce priveşte reprezentarea intereselor comunităţii maghiare. şi la Bruxelles trebuie să existe această unitate, Kelemen Hunor, Izsak Balazs, Winkler, Biro Zsolt nu pot să spună lucruri diferite despre autonomie, pentru că nu vom fi luaţi în serios, trebuie să spunem acelaşi lucru despre necesitatea autonomiei, atât la Bratislava, la Bucureşti şi peste tot, a afirmat Tokes.

In opinia acestuia, autonomia este o problemă cheie în ceea ce priveşte siguranţa naţională, a Europei, a Uniunii Europene.In ceea ce priveşte dialogul româno-maghiar, europarlamentarul a spus că a eşuat, acuzându-i pe români că nu au cultura dialogului şi că naţionalismul se manifestă şi după 25 ani.

In acest context el, a susţinut că anul trecut, când a dat exemplul Tirolului de Sud pentru autonomia din Ardeal, i s-a retras ordinul Steaua României şi a izbucnit un mare scandal, în loc să se înceapă un dialog. Tokes a spus, în finalul discursului său, că în România schimbarea de regim încă nu s-a produs şi că în 2012 în România s-au reîntors urmaşii comuniştilor.

Laszlo Tokes a participat, sâmbătă, împreună cu premierul Ungariei, Viktor Orban, şi cu preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Ungariei, Nemeth Zsolt, la dezbaterea care a încheiat cea de-a XXV-a ediţie a Universităţii Tusvanyos de la Băile Tuşnad. (Sursa: Agenţia Mediafax din 26.07.2014)

Tokes Laszlo: va exista autonomie

In cuvântarea rostită în cadrul ultimei zile a Universităţii Libere de Vară de la Băile Tuşnad, europarlamentarul Tokes Laszlo a parafrazat sâmbătă prin declaraţia sa Va fi autonomie! o idee biblică.  Politicianul a dezbătut ideea de la Tusvanyos, potrivit căreia peste 25 de ani Pământul Secuiesc autonom ar putea fi gazda universităţii libere. Nu mai dispunem de alţi 25 de ani casă aşteptăm. Trebuie să acţionăm acum. Acum a venit momentul autonomiei -a declarat el. După cum a spus, trebuie obţinută o schimbare radicală în problema autonomiei, nu numai în favoarea maghiarilor ci şi în favoarea comunităţii române care trăieşte în minoritate.

În opinia lui Tokes Laszlo, în România procesul schimbării regimului nu s-a încheiat.  Nu cedăm când vine vorba de 48, 56 şi 89. Trebuie să încheiem revoluţiile noastre neîncheiate, trebuie să încheiem  schimbarea regimului -a formulat politicianul. In opinia sa, Europa este deja matură pentru a face o schimbare de regim, deoarece în momentul de faţă respinge ideea de a se ocupa de problemele comunităţilor minoritare indigene. El a declarat că este necesar ca Europa să fie solidară cu aspiraţiile minorităţilor naţionale.  El a mai spus că pentru ca Europa să dea ascultare cerinţei autonomiste, reprezentanţii comunităţilor maghiare trebuie să spună acelaşi lucru. Europa nu are ce face cu autonomia dacă liderii maghiari declară fel de fel de lucruri în această privinţă -a mai adăugat el. Trebuie spus acelaşi lucru la Bucureşti, la Bratislava, la Belgrad, Kiev, Budapesta, Bruxelles şi Strasbourg -a declarat Tokes Laszlo. (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7255 din 28.07.2014)

Orban  Viktor  la Tusvanyos/ A trecut vremea statelor cu o economie de piaţă dezvoltată

Baza unei noi organizări statale ungare este statul bazat pe muncă, ce nu are un caracter liberal. Despre acest lucru a vorbit premierul Orban Viktor sâmbătă la Băile Tuşnad, în expunerea susţinută în cadrul Universităţii Libere de Vară. Premierul i-a criticat pe activişti politici plătiţi care încearcă să valideze interese străine în Ungaria.  Orban Viktor a declarat în faţa a mii de oameni că de la ultima sa cuvântare rostită la Tusvanyos, forţele civice creştine şi naţionale au câştigat  alegerile.  In opinia sa, criza financiară occidentală din anul 2008 a pornit o schimbare care a avut loc şi după primul şi cel de-al doilea război mondial. Premierul a declarat că în lume există o concurenţă pentru născocirea statului cel mai capabil să facă în aşa fel încât naţiunea să fie reuşită. Starurile analizelor sunt Singapore, China, India, Rusia şi Turcia -a mai declarat el.

Delimitarea de liberalism Trebuie să ne delimităm de principiile şi modalităţile de organizare social-liberală – a declarat premierul, în opinia căruia statul ungar liberal anterior nu a apărat patrimoniul comunitar, nu a obligat guvernul în exerciţiu să recunoască apartenenţa de naţiunea ungară a maghiarilor care trăiesc în lume, nu a apărat ţara de datorii, iar familiile de sclavia fiscală. Intrebat fiind ce va urma după statul naţional, statul liberal şi statul bunăstării, Orban Viktor a declarat că răspunsul ungar este că ar putea urma perioada statului bazat pe muncă.

După cum a declarat, cetăţenii aşteaptă din partea liderilor ungari să elaboreze noua organizare de stat, care să transforme comunitatea ungară într-una competitivă. Naţiunea ungară este o comunitate care trebuie organizată, amplificată şi edificată – a spus Orban Viktor, adăugând că noul stat construit în Ungaria nu este un stat liberal. Prin achiziţionarea MKB Bank, procentul proprietăţii naţionale ungare, din cadrul sistemului bancar, a depăşit 50 la sută – a atras atenţia Orban Viktor.  În opinia lui Orban Viktor, statul bunăstării şI sistemul social şi-a epuizat rezervele şi în momentul de faţă sistemul este condamnat la nereuşită, lucru care trebuie schimbat.  In opinia sa, provincialismul este un act de copiere a Occidentului, care trebuie depăşit, deoarece acest lucru ne omoară.

Orban Viktor a amintit că nu împărtăşeşte direcţia politicii externe americane, potrivit căreia sarcina este extinderea drepturilor omului.  Orban a mai spus că este ferm împotriva politicii europene care acceptă şi susţine imigrarea. In locul sprijinirii imigrării, în opinia sa, politica corectă ar fi sprijinirea unor grupuri etnice care dispun de o pregătire corespunzătoare. Va veni momentul când baza etnică a statelor naţionale se va afla sub semnul întrebării. Dorim acest lucru -a întrebat el. Nu dorim să transformăm Europa în SUA -a mai spus el.

Transilvania poate conta pe Ungaria

În legătură cu aspiraţiile autonomiste, Orban Viktor a declarat: în cazul în care comunitatea din Transilvania ar ajunge în situaţia să nu mai beneficieze de  resursele din bugetul român, poate conta pe sprijinul Ungariei.  O parte importantă a politicii de aici trebuie să fie obţinerea resurselor bugetare care i se cuvin Transilvaniei, în baza drepturilor cetăţeneşti. El a spus că este precaut în privinţa formulării unei poziţii faţă de organizaţiile din Transilvania. Problema autonomistă este în multe cazuri o problemă financiară în dezbaterile autonomiste occidentale -a mai spus el. Legat de relaţia româno-ungară, a spus că în ultimii unu-doi ani nu a existat o declaraţie a premierului ungar, care să nu fi acordat respectul cuvenit poporului român şi liderilor acestuia.  In opinia sa, problema-cheie o reprezintă respectul şi deschiderea.

La abordarea europarlamentarului Tokes Laszlo, privind autonomia, premierul a insistat asupra elaborării unei concepţii integrate privind autonomia şi după cum a spus, este nevoie de o gândire care să valideze cauza autodeterminării teritoriale şi culturale. El a afirmat că singură problemă a politicii naţionale este faptul că nu s-a integrat suficient şi tocmai din această cauză a cerut guvernului să încerce să grupeze în mod integrat politica naţională. In legătură cu relaţia maghiaro-română, a declarat că este nevoie de români curajoşi care să se angajeze la dialog. Trebuie făcut în aşa fel încât partea română să fie interesată de acest lucru -a mai spus el. (Sursa: cotidianul Haromszek nr. 7255 din 28.07.2014, autor Mozes Laszlo)

Opoziţia critică cuvântarea lui Orban, rostită la Tusvanyos

Liderii partidelor ungare de opoziţie critică cuvântarea rostită sâmbătă, la Tuşnad Băi, de premierul Orban Viktor. In opinia formaţiunii LMP, concluziile premierului sunt greşite. MSZP consideră că este nevoie de o democraţie mai extinsă, iar în opinia Jobbik, premierul ar fi trebuit să vorbească despre cauza maghiarilor. În opinia membrilor LMP, ei nu reclamă evaluarea situaţiei, făcută de premierul Orban Viktor, ci concluziile legate de aceasta. Schiffer Andras, copreşedintele partidului de opoziţie, reacţionând la cuvântarea premierului rostită la Băile Tuşnad, a declarat:  Atunci când Orban Viktor vorbeşte despre povara dezvoltării ungare de după anul 1989, ar putea să spună câteva cuvinte despre măsură în care a susţinut FIDESZ după 1989 privatizarea nechibzuită -a declarat Schiffer Andras. În opinia preşedintelui MSZP, statul care nu se organizează în jurul libertăţii, mai devreme sau mai târziu va ieşi din cadrul democraţiei. Tobias Jozsef a comunicat: este nevoie de o democraţie care să funcţioneze cu controale externe şi interne mai extinse şi mai severe.  Preşedintele partidului de opoziţie a apreciat faptul că premierul, prin cuvântarea sa de la Băile Tuşnad, a depăşit sistemul de valori al democraţiilor europene şi ungare civice. În opinia Jobbik, cuvântarea lui Orban Viktor de la Băile Tuşnad ar fi trebuit să se refere la cauza maghiarilor. Novak Elod, preşedintele partidului, a declarat că cea mai mare dezamăgire o constituie faptul că premierul  nu a vorbit despre faptul că după aderare, Uniunea Europeană nu reprezintă un panaceu pentru maghiarii de peste hotare. În opinia Egyutt-PM, Orban Viktor a rostit la Băile Tuşnad o cuvântare socantă, premierul ungar imitându-l pe Putin.  Potrivit comunicatului, premierul ungar a preluat din partea lui Putin ideea prin care alungă societatea civilă spunând că aceasta primeşte sprijin şI din străinătate. În opinia liberalilor, premierul a anunţat în cuvântarea sa de la BăileTuşnad un nou sistem de stat şi a atacat tot ceea ce este baza democraţiei. Potrivit informaţiilor lor, Orban Viktor a spus nu libertăţii, economiei de piaţă, autoorganizării societăţii civile şI valorilor acesteia.  Liberalii au criticat faptul că guvernul a lăsat fără loc de muncă mii de oameni şi i-a privat pe oameni de pensiile lor private. Au formulat următoarele: Orban Viktor a anunţat şI în mod oficial că s-a terminat cu democraţia în ţară, iar locul acesteia este preluat de statul bazat pe muncă. Ei au mai adăugat că nu au nevoie de asta, Ungaria are nevoie de libertate, independenţă, economie de piaţă, deoarece doar astfel vom avea locul nostru în cadrul Uniunii Europene. (Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7255din 28.07.2014, autor Mozes Laszlo)

Centrul European de Studii Covasna -Harghita

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*