Constanța Abălașei-Donosă, pictoriță, arhitectă, poetă și scriitoare, în cartea ei „Avem nevoie de Eminescu”, editată de Băciuț Nicolae, cu o prefață de I.P.S. Dr. Casian Crăciun, ne înfățișază cu penița și penelul atmosfera de vis a operei eminesciene, aducându-ne în față portretele lui Eminescu, ale Veronicăi Micle, ale celor care l-au iubit și au scris despre poet, peisaje din Ipotești, cu casa natală, aspecte din „Luceafărul”, din „Sara pe deal”, din „Floare albastră”, din „Somnoroase păsărele”,din „Sonete”, din „Lacul”, din „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, din „Povestea codrului”, din „Ce te legeni…” etc, apoi imagini (grafică în peniță) din Botoșani cu bisericuța Uspenia, colecție de cărți poștale cu poetul ilustrate cu fragmente din poeziile lui Eminescu.
Trece apoi la cei care au scris sau au iubit opera eminesciană și pe Eminescu, începând cu Maiorescu, apoi cu Iorga, Ibrăileanu, Caracostea, D. Popoviciu, G. Călinescu, D.P. Perpessicius, T. Arghezi, Edgar Papu, L. Blaga, I.Slavici, C. Noica, Zoe Dumitrescu-Bușulenga,G. Vieru sau Ion Ionescu-Bucovu, făcându-le portretele, fie acuarelă, fie grafică cu peniță, ilustrându-le portretrele cu citate din operele scrise sau cu amintiri despre poet.
Născută la Brăila, încă de mică a îmbrățișat arta și în special pictura, absolventă a institutului de Arhitectură Ion Mincu, București, membră a Ligii Scriitorilor din România, debutează ca scriitoare în anul 1970 la „Convorbiri literare”, publică apoi în „Luceafărul”, revistele „Dunărea”, și „Țara Fagilor”, apare în antologii literare cu poezie și proză. A făcut parte din cenaclul literar Mihu Dragomir, unde a fost remarcată ca poetă cu poeme de o deosebită frumusețe. În poezie cântă iubirea , natura cu toate frumusețile ei, dragostea de țară și de pământul natal. A publicat „Sonate”, „Anotimpuri pentru prietenii mei”, „Amintiri care nu mor” etc. Poeta este prezentă și pe net cu poezii de o tulburătoare zbatere sufletească, cultivând un lirism temperat în care eul se desfășoară în toată plenitudinea lui.
Constanța Abălașei-Donosă se remarcă în special prin talentul său de pictor și grafician. Este membră a „Asociației Artiștilor Plastici din Târgu-Mureș, a Asociației „Les artist-pentre de Macon”- Franța, a participat cu expoziții personale în Brăila, Botoșani, Galați, Suceava, Rădăuți, Putna, Dragomirna, Iași și Târgu-Mureș. Apoi în străinătate în Franța, Canada și Republica Moldova.
A participat cu expoziții în grup în România, Franța, turcia și Italia. A fost laureată a concursului de artă plastică și grafică între 1982-1988 cu patru premii întâi, două premii trei și un premiu special al juriului. Are lucrări de grafică și pictură în colecții particulare în România, Grecia, Franța, Italia, Canada, S. U. A. și Republica Moldova.
Un roman,la fiecare expirare din adancul saufletului sau,scoate o perla cand in raza mintii sale tasneste o scanteie din luceafarul Eminescu.Sa-mi fie iertat dar despre Eminescu nu se poate vorbii altfel decat atunci cand se vorbeste despre Dumnezeu.Patimasa infrumusetarii neamului romanesc prin Eminescu Constanta Abalasei-Donosa devedeste,a nu stiu cata mia oara,tresarire profunda a unui roman,la urma lasata de astrul Eminesu ce a trecut o perioada stralucind deasupra poporului roman.