Aşa cum procedase cândva, Noe, pe corabia lui, actualul prim ministru al României a pripăşit în ograda sa, pe post de consilieri, o cireadă de orătănii, care de care mai ciudate. În ferma cu pricina pot fi lesne remarcaţi: urmaşul lui Atilla şi Ducso Csaba, deloc amic al românilor, un Lady Gaga în versiune masculină, adversar al creştinilor români „şi de alte naţionalităţi”, dar şi alte exemplare la fel de malefice. Nepunând în discuţie competenţa sau incompetenţa lor ca specialişti, ar fi cum ar fi dacă orătăniile în cauză ar sluji interesele poporului român, dar nu-i aşa! Dimpotrivă. În colhozul premierului fiecare lucrează pe contul lui, împreună alcătuind o frumoasă garnitură descrisă de către Grigore Alexandrescu în una din fabulele sale, unde, „racul, broasca şi o ştiucă” prestau aceleaşi (de)servicii carului la care erau înhămate, ca şi consilierii premierului nostru.
După lungi meditaţii pe tronul din fundul curţii unei – „persoane importante, nu spui cine” – i-a trecut prin cap ideea (ar fi fost mai util societăţii de-i trecea altceva prin ţeastă) ca locul de destrăbălare – pardon, manifestare publică al ciudaţilor de la Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender (L.G.B.T.) să aibă un cadru adecvat. Unde credeţi? Făceţi-vă crucea mare, că dracu-i bătrân!, la Muzeul Ţăranului Român. Acolo urmează să se întâmple sub genericul menţionat, minunea minunilor: „Luna Istoriei L.G.B.T..”, oficial, manifestări ale minorităţilor sexuale. Daniela Prisacariu, coordonatoarea isprăvilor de tip L.G.T.B. suflă din trombon, anunţând pe cine vrea – sau nu – să audă, că pe parcursul lunii februarie 2013: „Luna Istoriei L.G.B.T. îşi propune să aibă un program plin de evenimente diverse din domeniile artă, cultură şi educaţie […]. Dorim să creăm „un spaţiu în care oricine se poate exprima, poate învăţa şi creşte”. Tare mă amuz, gândindu-mă că această tevatură s-ar putea derula într-un sat din Maramureş, undeva, pe meleagurile moţilor sau în vreun cătun al Olteniei de sub munte… Îi şi văd pe eroii manifestării stabilind recorduri de inegalat la alergare.
Oare, Măria sa Ministrul Culturii şi al Patrimoniului Naţional nu socoteşte că locul şi actorii sunt incompatibili? În fapt, premeditat chiar, se sfidează tradiţia populară şi obiceiurile Ţăranului Român, ale cărui mod de viaţă se află la celălalt capăt al apucăturilor adepţilor L.G.T.B., aceşti adversari ai tradiţionalei familii româneşti. Curios de închipuit cum actorii spectacolului îşi vor demonstra istoria apucăturilor la gura sobei clădite de mâinile bătătorite ale ţăranului român, vor consuma licori din str[vechile căni de lut şi îşi vor depăna amintirile nonconformiste, pe prispa unei case construite de oameni gospodari şi sănătoşi la minte.
Referindu-mă la declaraţia coordonatoarei bâlciului inversionist, întreb şi eu, ca tot românul: cine, ce să înveţe? Ce artă? „Arta” perversiunilor sexuale? Ce cultură şi mai cu seamă, ce educaţie? Poate răspândirea culturii SIDA şi/sau a inseminării resturilor alimentare cu sămânţa homo erectus sau îndreptarea rasei umane spre întoarcerea la regnul animal primitiv. Dincolo de orice ironie, astfel de acţiuni dăunătoare constituie atacuri premeditate împotriva fiinţei noastre naționale care, cum spune jurnalistul Romeo Tarhon, este „agresată și pângărită de mințile bolnave ale manipulatorilor unor astfel de parade publice chiar în leagănul istoric al culturii românismului creștin […] are loc un atac împotriva patromoniului nostru etnic și a simbolosticii tradiționale…”
Cu ani în urmă, un şugubăţ propusese să se facă discoteci la mânăstire… poate le dau o idee… Nu m-ar mira ca următoarea manifestare L.G.T.B. să se petreacă într-unul din aşezămintele monahale, de ce nu, chiar la Putna, sau în catedrala Patriarhală. Se doreşte practicării „sexului liber”, a expunerilor scabroase, impudice în văzul tuturor şi a depravării, se urmăreşte cu obsinaţie anihilarea armoniei familiale în sensul tradiţional şi scoaterea copiilor de sub controlul şi educaţia acesteia. Nu-i ierta, Doamne, că ştiu ce fac!
Una din condiţiile aderării României la U.E. – n-am mai fi aderat -, a fost şi acceptarea anormalităţilor în discuţie. Drepturile omului?! Un slogan-pretext folosit pentru a impune mersul societăţii „cu fundul înainte”. Cât timp L.G.T.B.-iştii îşi fac mendrele între ei, discret, nu mă deranjează, dar când mi se poluează vederea cu peisaje desprinse din atlasul destrăbălării şi al bolnavilor mintali, când auzul copiilor şi al nepoţilor este afectat de răcnetele şi sunetele emise de adepţii hoardei curcubeului, consider că-mi sunt călcate în picioare drepturile mele de OM. Art. 4, alin. 2 din Tratatul României cu Uniunea Europeană, impune promovarea valorilor unui stat membru drept componentă a identităţii naţionale. În consecinţă, minorităţilor sexuale nu le este permis să încalce principiile educaţiei copiilor şi tinerilor, consfinţite în dispoziţiile art. 43 şi 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului: „Copiii au dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o pot atinge şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept” (art. 43). „Copiii au dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să le permită dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală şi socială” (art. 44).
Românul trage de bani de la un salariu la altul, de la o pensie la alta, reducând drastic cheltuielile alocate supravieţuirii, în timp ce risipa costumelor – destul de sumare, de altfel – şi a hurdugaielor alegorice, ale hoardei curcubeului demonstrează opulenţă, sfidarea bunului simţ şi a oricăror legi – scrise sau nescrise – ale umanităţii. Indiferent de consecinţe, se caută orice metodă de practicare a eugeniei, a depopulării, promovarea apucăturilor L.G.T.B.-iştilor fiind una dintre componentele complotului împotriva umanităţii.
Cea mai elementară condiţie al democraţiei pleacă de la legea fundamentală: minoritatea se supune majorităţii. Atunci, cu discriminarea cum rămâne? Este aplicabilă doar cea pozitivă, promovată împotriva voinţei majorităţii? Dacă eu afirm despre un ţigan că-i hoţ, sunt acuzat că fac rasism. Dacă spun că nu-mi plac pidosnicii, se cheamă că fac discriminare. Dacă acuz un evreu, un ungur, un rus… rău intenţionat sau şarlatan (oricare naţie are şarlatanii ei) de ură împotriva românilor sunt numit xenofob, iar fac discrimnare şi sunt pus la zid. În schimb, dacă oricare dintre cei menţionaţi îndreaptă arătătorul spre mine şi mă numeşte antisemit sau mă acuză că fac ură de rasă sau cine mai ştie ce, totul este în regulă. Păi, nu-ţi vine să pui mâna pe par? Vorba lui Nenea Iancu: „Trădare, trădare, de trei ori TRĂDARE! ” şi tot aşa merge treaba de 23 de ani încoace. Curat murdar, coane premier! Despre libertatea de exprimare au auzit cei de la instituţia discriminatorie a discriminării? O lege strâmbă a Turnului Babel de la Bruxelles impune abuziv ca milioane de români – normali – să se supună plăcerilor instinctuale ale câtorva specimene, nu tocmai normale.
Lasă un răspuns