Două maluri de poezie românească…

Lucru cert: Poezia din Chișinău și cea din Țară, lent, dar se sincronizează. Recent, la Galați, în cadrul Salonului Literar „Axis Libri” de la Biblioteca Județeană „V.A.Urechia” au fost lansate cărțile: „Eminescu în captivitatea „nebuniei”(Ed.Universul,Chișinău, 2011), „Valori din două veacuri” (ed.Axis Libri, Galați, 2012), și „În oglinzile lui Victor Teleucă”(ed. Universul, Chișinău, 2011) de unul și același autor: Theodor Codreanu, reputat critic și istoric literar român, pe bună dreptate considerat criticul nr.1 al momentului. Cu același prilej a fost prezentată și Antologia lirică „Dimensiunea Ascunsă” de  apreciatul poet Viorel Dinescu (ed.Princeps Edit, Iași, 2012).

Moderat de romancierul și eseistul Theodor Parapiru, salonul respectiv s-a axat pe trei piloni importanți ai culturii române: Theodr Codreanu, Victor Teleucă și Viorel Dinescu. Discuțiile s-au purtat în această ordine de idei, remarcîndu-se faptul concludent că literatura din Basarabia , prin Teleucă și alți scriitori importanți ai secolului XXI trece peste timp, iar drama sfîșierii pămîntului dintre Prut și Nistru merită a fi vindecată odată și pentru totdeauna. Atît de mult ai Basarabiei, Codreanu, Teleucă și Dinescu au avut și au aceeași profesiune de credință: Poezia și spiritul ales, elevat,de care beneficiază doar cei Aleși de Cuvînt!

Timp de trei ore în sala plină vîrf s-au impus prin alocuțiunile lor Ilie Zamfir, directorul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, Ioana Chicu și Valentina Opaiț, bibliotecare, exegetul literar Theodor Codreanu, poetul și cronicarul Viorel Dinescu, istoricul literar Dumitru Tiutiuca, poetul, romancierul și redactorul-șef al revistei „Porto Franco”, Sterian Vicol, prozatorul Apostol Gurău, profesorul Ghiță Nazarie, prozatorul Ion Manea, editorul operei postume a lui Victor Teleucă, Dumitru Gabura din Chișinău, poetul și publicistul Traian Vasilcău din Chișinău, scriitorul Dan Plăieșu și alții. Iată doar cîteva fragmente din alocuțiuni:

Traian Vasilcău – „Ni s-a spus, mințindu-ne de atîtea ori, că n-am avea munți. Avem munți de Spirit înalt, unul din ei fiind Victor Teleucă… Azi vi l-am adus la Galați, iar despre Theodor Codreanu și Viorel Dinescu pot spune că au jumătate de inimă în Basarabia și doar jumătate – în Țară! Ei unesc cele două maluri de Prut prin opera lor, repunîndu-l în drepturile firești și pe Victor Teleucă”. (Apoi a dat citirii trei admirabile poezii, dedicate lui Teleucă, Dinescu și Codreanu).

Theodor Codreanu- „Victor Teleucă e unul din cei mai mari poeți români, necunoscuți în Țară, numele căruia merită să stea alături de Stănescu, Blandiana, Alexandru, Vieru și alți cîțiva. Traian Vasilcău e unul din mai tinerii poeți ai Basarabiei, dar de o vigoare a verbului deosebită, e un mare suflet de român, spre deosebire de colegii săi de generație, ce s-au îndepărtat de sentimentul național în favoarea pornoliricii devastatoare”.

Viorel Dinescu – „Theodor Codreanu e cel mai cinstit critic literar român și cel mai important, dincolo de ifosele unor pretinși megacritici de la București. Critica mare se face la Huși, nu pe Dîmbovița”.

Sterian Vicol – „Cărturar adevărat, Th.Codreanu a fost o perioadă șef-adjunct al revistei „Porto Franco” din Galați,fiind responsabil de critica literară, și este unicul om de cultura de marcă din România, care a cutezat să dea ripostă pseudoistoriei manolesciene. M-a uimit la Codreanu, ca și la Cimpoi, accesul la surse. Aceștia scriu tot timpul și peste tot, mai ales noaptea”.

Dumitru Tiutiuca – „Spirit concurențial este Th. Codreanu, iar V.Dinescu se confundă cu istoria literaturii gălățene. E și cronicar,iar tonul poetic original vine din lumea matematicii și o îmbină cu metafora, ceea ce e un lucru dificil de realizat…Acest salon literar mi se pare bine gîndit, interesant, e un experiment deosebit al Lecturii”.

Apostol Gurău – „Theodor Codreanu e un foarte bun teoretician. Cu tot arsenalul ce-l are e timpul să scrie o istorie a literaturii române contemporane de alternativă, în care să facă lumină, nu întuneric, precum Manolescu &Co… Centrul cultural nu e obligatoriu la București. Acolo unde apare o lucrare valoroasă acolo e Centrul. Chiar și la Hușii Vasluiului. Noi avem un geniu – Eminescu, pe care nu-l putem gestiona, din păcate, ne scapă mereu din mîini. Se chinuie Theodor Codreanu, de unul singur, să facă acest lucru. Și-i reușește. Sper să-i reușească și promovarea marelui poet român basarabean Victor Teleucă în Țara lui – România”.

Ghiță Nazare  – „Codreanu scoate cronicile publicate în revistele locale și le circumscrie  patrimoniului național, publicîndu-le într-o carte la Galați”.

Theodor Codreanu – „M-au bombardat într-un timp criticii Constantin Trandafir și Constantin Călin să scriem o istorie a literaturii române în trei. Eu cred că o asemenea istorie  scrisă în colaborare nu are sorți de izbîndă. Ea trebuie să conțină o viziune unitară și dacă vremea îmi va permite mă voi gîndi foarte serios și la o istorie canonică a literaturii române. Mai vedem… Despre Traian Vasilcău trebuie să mai spun că e un tînăr poet foarte talentat din Basarabia, despre care am și scris, iar lui Victor Teleucă i-am dedicat și o monografie întreagă”.

Ion Manea – „Există afinități între Dinescu și Codreanu. Cine va citi lucrările lor cu atenție  le va găsi. Dinescu, deși invocă o apocalipsă, cred că va veni cu surprize și după aceasta”.

Dumitru Gabura – „Theodor Codreanu prin cartea „Victor Teleucă, un heraclitean transmodern” a realizat o critică demnă, de mare anvergură, pe măsura talentului poetului Victor  Teleucă, cel care a fost și mai este desconsiderat în Basarabia, de unii colegi ai săi, inclusiv”. (Domnia sa a recitat poemul magistral „Răsărit de Luceafăr” al regretatului poet  basarabean Victor Teleucă, scris în 1988 și publicat în 2010).

Dan Plăieșu – „Sunt trei reviste literare la Galați, dar nu sunt librării să vîndă cărțile scriitorilor din Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România”.

Theodor Parapiru – „Codreanu n-a fost intimidat de alți critici atunci cînd a hotărît să-l apere pe Eminescu. Asta vorbește despre înalta sa statură critică. Cartea lui despre Eminescu se citește ca un roman! E un talent extraordinar!!! Ceilalți doi excelenți vorbitori de limbă română din Basarabia, Traian Vasilcău și Dumitru Gabura, merită felicitați pentru discursurile lor neordinare… Provincialismul critic e la București. Probe de nulitate critică depistăm pe alocuri și-n Istoriile literare ale lui Ștefănescu și Manolescu, ce abundă în partizanat de orice gen”.

…La finele celor trei ore, cît a durat Salonul literar „Axis Libri”, Th. Codreanu, Viorel Dinescu, Traian Vasilcău și Dumitru Gabura s-au învrednicit de cîte o Diplomă de Excelență pentru merite deosebite în promovarea actului cultural basarabean în Țară, iar Traian Vasilcău și Dumitru Gabura au oferit, la rîndul lor, Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din Galați  cîte o donație din cărțile editate la Chișinău, Iași, Alba Iulia…

Menționăm faptul că pentru Traian Vasilcău aceasta e a doua înaltă apreciere acordată în România de la începutul anului 2012, după Diploma de Onoare oferită la Gala Premiilor Revistei “Națiunea” din București în februarie curent.

A doua întîlnire de Suflet și Spirit românesc a lui Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Traian Vasilcău și Dumitru Gabura a avut loc la Liceul „Emil Racoviță” din Galați. Aici, în organizarea directoarei Nicoleta Dominteanu și a profesorului de matematici la această instituție de prestigiu, poetul Viorel Dinescu, s-a desfășurat impozionul: „Eminescu și Basarabia  de la 1812 pînă în prezent”. Iată cîteva crîmpeie din cele două ore  de neuitat:

Viorel Dinescu – „Th. Codreanu este cel mai mare apărător al lui Eminescu, este chiar eminescologul nr. 1 al românității actuale. Are 33 de cărți, e profesor , doctor și viitor membru titular al Academiei Române”.

Th. Codreanu – „Sunt 200 de ani în 2012 de la furtul Basarabiei de către ruși. „Basarabia și Eminescu” – ce temă bine aleasă, pentru că Eminescu a dedicat Basarabiei 40 de articole. De la Cantemir, de la nefericita alianță cu Petru I ni se trag toate urgiile. E adevărat că după asta rușii au fost înfrînți, dar nu de tot, ei declarînd că urmăresc cucerirea întregii Europe, plan aproape realizat de Stalin”. (Descifrează apoi taina trădării Basarabiei către ruși de D. Moruzzi și Manuc-bay.)

Traian Vasilcău – „În Basarabia de la 1993 și pînă în 2009, practic, a fost interzis cuvîntul „Basarabia” de moruzzii și manuc-bay-ii ei moderni, care stiau că Eminescu a fost cel de-a scris că „a pronunța cuvîntul Basarabia echivalează cu a protesta contra dominațiunii rusești”. Fariseii dintre Noi nu dorm nici acum, ei sunt mai mult decît vigilenți”. (Citește apoi poemele „Omul care scrie altfel”, despre Galați și „Învierea României”,  un moment relevant fiind și propulsarea numelui poetului Victor Teleucă printre liceenii și profesorii prezenți).

Dumitru Gabura – „Victor Teleucă, de altfel, ca și Basarabia, e un mare necunoscut, pe care trebuie sa-l descoperim. Datorită exegetului Theodor Codreanu promovarea poetului nostru are loc și în Țară. Această promovare a debutat în 2011 la Iași, acum continuă la Galați, fapt ce ne impulsionează să nu ne oprim aici. Trebuie să menționăm că și lui Teleucă i-a fost interzisă editarea operei vreme îndelungată, mai  fiind și demis din postul de redactor-șef al revistei „Literatura și Arta” și marginalizat de structurile de stat și colegi”. (Recită apoi un fragment din poemul „Decebal” de V. Teleucă).

Th. Codreanu – „Eminescu era nebun pentru că știa prea mult, pentru că era cu adevărat un geniu. Mitul Eminescu este în cele 16 volume ale sale. Orice mîntuire nu poate trece decît prin Săptămîna Patimilor. Citiți, domnii mei, dar dacă vreți să rămîneți orbi atunci nu mai citiți și viitorul vă stă în față! Ce scria Eminescu? Tu trăiește, pătimește și-ai s-auzi cum iarba crește… Orice poet născut după Eminescu este un eminescian. Primul mare scriitor eminescian este Caragiale. Bacovia este și el un produs tipic eminescian, Cioran vine din asa-zisul nihilism eminescian, din neantul valah, prezent în Rugăciunea unui dac. Ce-a scris Cioran? Știu două minuni ale poporului român: Limba română, care e una din cele mai subtile și complexe  limbi europene, și Eminescu! Eugeniu Speranția avea perfectă dreptate cînd scria că în cine Eminescu n-a pus nimic, acela ori nu este cult, ori nu este român!  Cutremurul din 1977 m-a prins cu opera lui Eminescu în mîini și de atunci nu m-am mai despărțit de ea. Eminescu a venit să mîntuie cultura română. Maiorescu n-a fost decît un spectator al Săptămînii Patimilor. Noi avem două valori mari: Maiorescu, logicianul, raționalistul și Eminescu, cel care e ceva mai mult, fiindcă el nu gîndea în limitele timpului și spațiului, în cadre fixe. Din această cauză a și survenit despărțirea lor! Acesta e mai totdeauna destinul oamenilor mari!”.

….Simpozionul a culminat cu numeroase întrebări adresate de elevii curioși,
cu flori și cu o donație din cărțile lui Theodor Codreanu, Victor Teleucă și Traian Vasilcău.

…Și ultimul popas lucrător a avut loc la ETV din Galați. Emisiunea de o oră „Confluențe”, moderată de Viorel Dinescu, i-a avut ca invitați pe criticul Theodor Codreanu, pe poetul și publicistul Traian Vasilcău și pe editorul operei postume a lui Victor Teleucă, Dumitru Gabura.

Cu toții au dedicat din viața lor o oră televizată culturii române, aducînd,  și pe această cale, literatura românească din Basarabia, în contextul celor 200 de ani de ocupație rusească, mai aproape de inima României, mai aproape de Visul cel mare, niciodată-mplinit pîn-la capăt!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*