Pentru Cluj, fieful PDL, social-democrații și-au declinat orice pretenții: îi lasă pe liberali să facă jocurile. Există cel puțin două explicații: sondajele au confirmat probabil ce știa toată lumea de ani de zile, că PSD nu are succes în această zonă, iar apoi, organizația PSD de aici este destul de slabă și fără mari resurse financiare, spre deosebire de liberali, care au făcut bani grei în anii de guvernare Tăriceanu.
Oricum, zona de interes economic și resursele financiare aparțin liberalilor, care conduc și Banca Transilvania. În plus, între PSD și PNL la Cluj au funcționat totdeauna relații subterane de colaborare generate de interese financiare și de afaceri comune. Cu alte cuvinte, candidații liberali puși să atace reduta lui Boc nu sînt total străini de interesele PSD, exercițiul „colaboraționismului” din timpul Alianței DA (cînd Marius Nicoară a ajuns președintele Consiliului județean Cluj cu ajutorul PSD) garantează o bună împărțire a beneficiilor, dacă se va ajunge pînă acolo. Deci, nu se poate spune că PSD este în pierdere.
În pierdere ar putea fi Marius Nicoară, deoarece prezintă foarte puține date care să-i confere vreun avantaj în raport cu actualul primar PDL, Sorin Apostu. În câteva aspecte esențiale, cei doi candidați sînt la fel de indezirabili, cu avantajul lui Sorin Apostu că el este deja primar, iar la Cluj electoratul s-a dovedit destul de conservator, primarii în funcție obținînd de fiecare dată un al doilea mandat.
Nicoară, la fel ca și Apostu, a fost suspectat de corupție și favoritisme în contractele pe bani publici. Când a condus județul, Nicoară a dat contracte fără licitație prietenilor săi parteneri de afaceri. Apostu este și el suspectat că ar fi favorizat firmele de casă ale PDL. Nicoară a pierdut o dată alegerile în fața unui candidat PDL la județ, în 2008, înregistrând o înfrângere care poate atârna greu în ochii electoratului. La rîndul său, Apostu are legată de gât piatra guvernării portocalii, criza economică, politica de austeritate și conflictele sociale ale ultimilor ani.
Nu există diferențe majore nici în ceea ce privește charisma, amândoi fiind un fel de bocanci din piciorul stîng din acest punct de vedere.
În aceste condiții, s-ar putea ca Apostu să reușească să contracareze efectul guvernării de austeritate, prin faptul că la Cluj premierul a avut grijă să nu se simtă prea tare consecințele, pe când Marius Nicoară va avea serioase dificultăți în a arăta ce a făcut în ultimii patru ani pentru clujeni, știut fiind faptul că vizionarea filmelor porno în Parlament îți ia destul timp.
În ceea ce privește Consiliul Județean, Alin Tișe ar avea, conform sondajelor, un avantaj de notorietate, precum și avantajul funcției deja ocupate, în timp ce liberalul Horia Uioreanu, fiind în Parlament la București, are un dezavantaj al prezenței pe teren. În plus, confruntarea dintre cei doi nu are forță, nu s-a canalizat pe direcții serioase. Până acum, între ei n-au fost decât înțepături nesemnificative. Dacă nu se va întâmpla ceva spectaculos până la anul, lucrurile au toate șansele să rămână așa cum sunt.
Lasă un răspuns