poetul a iubit drumul
a iubit crinii și mângâierile
inima de altadată
printre spirale diafane
onixul și orizontul
un răspuns halucinațiilor
noptilor cu cerul înflorat ca
întâlniri de vii laolalta
murmurată cu frică
Rochia dansatoarei
să nu deștepte căușul
sub crengile grele de
amintirea miracolului
lumina
și privighetorile
rămân închise
Nardul încuiat în siluetă
Cercei cu sidef cernut pe
scrinul cu lacăt fragil al
lui Sèvres
pântecele
nostalgiei
iubitei
și-un cântăreț infailibil
amintirea templului clădit
ascuns într-un oscior cât
pentru a fi devastat
proaspat ca roua
înghițitoarei.
În urma
diminețelor de aprilie
un deget pe gură
cu moliciuni calde
A rămas în urmă cu
o frunza presată
politica
poate un cuvânt poate
oaza așteptată.
(Marian Dragomir)
Contrabandă cu vise
În dimineaţa aceasta mă voi întoarce,
Printre luminile albastre,
Violet şi roz,
Ale sărutărilor mele.
Nu cunosc stilul,
Nu caut conturul,
Îmi lipseşte echilibrul
Interior,
Pot chiar să simt,
Că virtutea socială costă mult,
Şi bani nu am,
Îmi miroase a contrabandă cu vise,
Coşmaruri şi sărutări,
Îmi miroase a târg cu trecuturi,
Îmi miroase a vorbe contrafăcute…
Absurdul acestei lumi,
Baltag în inima mea.
Te-am ales tovarăş de drum,
În faţa liceului de construcţii,
Şi acum îmi miroase,
A parfum franţuzesc,
A vise visate
Şi pierdute demult.
(Florentina Mariș) Şarpe sărutând
sărutând glezna subţire a nopţii poetul se împrăştie
în toate cele şasesuteşaizecişişase
de zări
pe umerii ei goi moartea îl luă să-i arate
mult-umblatele-i neumblate
cărări
la birtul din colţ trei beţivi cântă ceva despre
dragoste despre bani
despre viaţă
doar mama poetului într-un ungher plânge mocnit
cu faţa în mâini sau cu
mâinile-n faţă
hei zise ofticat barmanul cel gras cine dracului
a încuiat timpul
pe dinafară
cum cine spuse mama poetului fiul meu drag
scumpul meu fiu care astăzi învaţă
să moară
(Sorin Olariu)
Lasă un răspuns