Arhive categorie: Editorialele Națiunii

„Înstăpânirea” ce va transcende dreptul de proprietate: nu cine are resursele va mai conta, ci acela care (i) le vinde…

Cam despre asta va fi vorba în reconfigurarea de mâine… Despre faptul că, degeaba deții minereuri, resurse, materii prime, adevăratul proprietar va fi, în fapt, acela care se va ocupa de vânzarea lor… De licitarea la burse… De ieșirea lor


România, în pragul falimentului economic, moral și demografic. Spre dispariție?

Reforma lui Bolojan a însemnat să se ia de la săraci și să se dea la bogați. S-au tăiat salariile celor săraci ca să ajungă bani pentru clientela de partid, pentru pensii speciale și pentru cumulul veniturilor la pensionarii speciali


Românismul a ajuns un miel care îşi aşteaptă rîndul la abator…

De ce sînt românii atît de liniștiț, cînd atîtea rele se întîmplă în ţară? De ce nu iau atitudine cînd exponenții culturii naționale sînt trași pe roată? Ei bine, în fiecare oraș există imersate stradal niște dispozitive pe care serviciile


Nu procentele companiilor naționale strategice „listate” contează, fie și ca piese de domino ori pioni pe o tablă de șah, ci jocul pe de-a întregul…

Să zicem că am crede în „onorabilitatea” guvernanților care aproape că se jură că nu ne (mai) fură, că au făcut-o deja!, și că prin listarea companiilor naționale de stat (rămase…) nu ar fi vorba despre o privatizare integrală… Ci


ONG-ul, statuia lui Octavian Goga și marota…

De ce marotă…? Pentru că începem cu ideile obsesive „Să dărâmăm statuile scriitorilor, așa ne cere politica.” O propoziție care aterizează ca o piatră aruncată în apă liniștită: unda este mică la început, dar tremurul călătorește adânc, în biblioteci, săli


Tisza și Péter Magyar – un fel de USR extremist și un Bolojan, în varianta maghiară…

UE s-a pricopsit, prin personajul Peter Magyar, cu un cal troian mult mai dur şi indisciplinat. Cam de timpuriu s-au bucurat globaliștii! Noul ales al Ungariei posesor al unui entuziasm debordant cauzat de tinereţe, este mai radical decît Orbán și


Extensia de victimă holocaustică a trecutului ca epolet al incursiunilor militare de azi…

Dacă nici agresiunea împotriva Iranului nu va deschide ochii compătimitorilor de pe scara „political correctness” -ului proevreiesc, față de tulburarea cu adevărat histrionică a Israelului, e greu de crezut că altceva ar mai putea să o mai facă… Este greu


Bolnavii care distrug lumea…

Istoria lumii până la Voltaire nu era decât o penibilă înșiruire de regișori și dictatori, mai mult sau mai puțin degenerați, plus luptele ce se dădeau pentru ocuparea tronului și menținerea la putere un timp cât mai îndelungat, ocazie cu


România, și înfometată, și cu banii luați!…

Să nu mai spună nimeni că România nu e o țară atractivă pentru investitorii străini! Să nu mai spună nimeni că avem o conducere pe care nu o meritam. Că o merităm, fraților… Iaca, România e foarte atractivă! În special


Între restricții și următoarea „pandemie”: hegemonia cvasienergetică a Europei…

De abia acum am putea avea cu adevărat dimensiunea conceptului Europei „cu două viteze”… Una a unor state independente în dreptul de a dispune de resursele ori rezervele lor energetice (dar cerând solidaritatea altora!) și o a doua, a membrelor