Vizita în România – încă neconfirmată – a lui Steve Bannon, incitantul colaborator apropiat al președintelui Donald Trump (poziție reconfirmată la recentele alegeri din SUA) ar fi una normală și întrutotul explicabilă. Expertul american lucrează intens de luni de zile la coalizarea forțelor conservatoare, naționaliste, de dreapta, neopopuliste, eurosceptice/eurorealiste din Europa pentru europarlamentarele din mai 2019, dar și într-o perspectivă și cu obiective ambițioase, cu bătaie mult mai lungă. Or, România ar putea fi un teren prielnic de acțiune scopurilor sale imediate și în timp. O țară europeană cu resurse și potențialități, în mare măsură nepuse în valoare, chiar dacă jefuite și distruse, și –deloc de neglijat – cu un potențial bazin electoral important, practic nevalorificat, care ar putea cântări semnificativ inclusiv în confruntarea electorală europeană de anul viitor. România ar putea fi un șantier politic promițător pentru ambițiile lui Bannon de a face din neopopulism o mișcare politică și civică europeană redutabilă. Și totuși, vizită lui Steve Bannon s-a lăsat așteptată, dar nu numai pentru că agenda sa e încărcată de turnee, întâlniri, conferințe etc. De ce? 1. Pentru că situația politică din țară e labilă, difuza, imprevizibilă, nefirească. 2. Pentru că aici nu există un partid cât de cât consistent și autentic de dreapta și, poate deocamdată, oamenii politici credibili care să-i dea viață, să-l pună în mișcare. 3. Pentru că Ambasada SUA la București rămâne (pentru cât timp încă?) închistată în tiparele fostei Administrații de la Washington și ale infrastructurilor „societății civile” a lui George Soros.
Dar Bannon și proiectele lui, care pot avea multe convergențe cu interesele noastre, beneficiază în România și de atuuri ce nu pot fi trecute cu vederea. 1. Viață politică românească nu are vectori credibili, căci partidul eternizat parcă la putere este unul supraproportionat, hegemonic, dar tot mai ineficient, obosit, dezbinat, fără viziune , iar celelalte formațiuni politice sunt inconsistente, fără alternative realiste, fără capacitatea de a putea contrabalansa actuala putere. 2. Un partid puternic de dreapta este singura soluție care ar reechilibra spectrul politic. 3. Proamericanismul rămâne opțiunea privilegiată a românilor, speranțele lor într-o relație bilaterală reciproc avantajoasă încă nu s-au irosit, dar opțiunea pro-America trebuie reorientată de la cea de tip Soros pe direcția Trump. 4. În sfârșit, Washingtonul începe să fie și el mai interesat de România, de stabilitatea, normalitatea și chiar prosperitatea ei, căci România este, alături de Polonia, unul dintre aliații cei mai semnificativi ai Americii și ai NATO pe flancul de Est al Alianței atlantice și în arealul Marii Negre, în zona Balcanilor, în proximitatea Orientului Mijlociu. Discuția despre atuurile și impedimentele, de fapt despre șansele previzibilului demers al lui Steve Bannon în România, este însă considerabil mai amplă și mai complexă. Și este abia la începuturi.
De notat, oricum, că în preludiile acestei dezbateri care promite să fie nu doar pasionantă, ci esențială, în presa scrisă și electronică de orientare globalistă de pe Dâmbovița s-a dezlănțuit o campanie virulent anti-Bannon (și, implicit, anti-Trump). Campanie cel puțin prematură, dacă nu inoportună, ba chiar nepoliticoasă, atâta vreme cât prezumtivul oaspete nici nu și-a anunțat vreo intenție în ce privește agenda sau planurile sale în România. Bannon ar trebui să se amuze când se vede atât de supralicitat, în bine sau mai ales în rău și congratulat cu un impresionant florilegiu de epitete cumplite și creditat cu intenții malefice.
Iată, pentru buna dispoziție, câteva din spusele media despre Bannon, împrumutate, cam toate, din recuzita presei străine: „O figura extrem de controversata… sulfuroasă… exploatează curentul populist naționalist… vocabularul sau politic provine din zona militară… țelul sau final – dezagregarea actualei ordini mondiale… un tip superficial și fără substanță, care nu cunoaște foarte bine ideile și mișcările europene… conservator american conspiraționist… un James Bond al ticăloșilor… omul care vrea să dezlănțuie iadul populist în Europa… vrea să distrugă UE, spre bucuria lui Putin… o combinație de Dughin din perspectiva ideologică și un general de armata care conduce operațiunile și confruntarea pe toate fronturile…”. Cineva îl include într-o galerie istorică de “bărbați și femei implicați în jocuri periculoase de curte”, între care marchiza de Pompadour și Rasputin. Pe o asemenea campanie de diabolizare și Dracula ar fi invidios. Și este bizar că nici Viktor Orban, nici Aleksandr Dughin, nici alți oaspeți de notorietate cu exprimări abrazive la adresa României nu au avut parte de o stigmatizare atât de vehementă ca fostul consilier prezidențial american care n-a pronunțat niciun cuvințel susceptibil să ne deranjeze cumva. Și atunci, nu e campanie, concertată, instrumentată, dirijată?
Cum vede de fapt Steve Bannon lumea de azi? După prăbușirea URSS – spune el într-un interviu pentru Hollywoodreporter.com – lumea occidentală se confruntă cu „o nouă barbarie”, care riscă să compromită două mii de ani de civilizație. El distinge trei tendințe distructive: 1. Capitalismul și-a pierdut orice fundament spiritual și moral iudeo-creștin, prin “capitalismul de stat” (China, Rusia) și „capitalismul libertarian (Europa, SUA), care-i transformă pe oameni în obiecte; partidul Davos prosperă în detrimentul clasei mijlocii și al muncitorilor. 2. Secularizarea subminează capacitatea Occidentului iudeo-creștin de a-și apăra idealurile. 3. Primele faze ale războiului împotriva fascismului islamic jihadist. Și îndeamnă (în „Financial Times”): „Trebuie să luptați în fiecare zi să va luați țara înapoi”. Iar în „Daily Beast” adaugă: „Naționalismul popular de dreapta este ceea ce se întâmplă acum. El va guverna. (…) Veți avea state naționale, individuale, cu propria identitate, cu propriile granițe”.
Atent, de mai multă vreme, la prestația politică și civică a lui Steve Bannon, Bloomberg nu ezita să-l numească, încă în 2015, „cel mai periculos agent politic din America”.
Lasă un răspuns