Călătorind pe meleagurile noastre însorite din subcarpați, am vizitat Muzeul „Crama 1777” Valea Călugărească, o surpriză veselă ce ne-a făcut să tragem la un restaurant local spre a degusta pe îndelete roadele acestei toamne. Muzeul prahovean prezintă în sălile sale expoziționale tradițiile viticole ale zonei Valea Călugărească – vechi teascuri, butoaie, unelte de pivniță, depozite de sticle cu vin de colecție, costume populare și obiecte legate de cultura vinului din Țara Românească. Mai avem un Muzeu al Viei și Vinului în Drăgășani de Vâlcea, un altul în Hârlău de Iași, altul în incinta Staţiunii de Cercetări Viticole din comuna Ghioroc ce aparţine Complexului Muzeal Arad, un „Muzeu al Viei și Vinului” mai este la Miniș, amplasat în Stațiunea de Cercetări Viticole Arad, altul la Focșani (jud. Vrancea) și tot așa. Asta ne-a făcut dor de soare și de briză de mare și am pornit spre o altă podgorie renumită a țării noastre: Murfatlar. Aici, așa cum le stă bine la niște oameni gospodari, am descoperit un alt muzeu al viei și al vinului, paote cel mai vechi din țară. Situat în inima podgoriei Murfatlar, acesta a fost înființat încă din anul 1970, sub patronajul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
În cadrul muzeului există zeci de exponate de remarcabilă valoare ce atestă practicarea viticulturii pe teritoriul dobrogean de peste 2000 de ani. Poposind pe vremea când strugurii erau zdrobiți cu picioarele în linuri de piatră pentru obținerea licorii, ne aducem aminte de robustețea dacilor care beau vinul neamestecat cu apă. În locul cupelor de argint sau aur, dacii obișnuiau să servească vinul din vase din lemn, din cornuri mari de cerb sau de bou, care treceau din mână în mână. Unii istorici cred că plantarea viţei de vie în zonă e anterioară celei a primelor cereale, iar referinţe istorice la vinul proto-dacilor şi dacilor au făcut şi Strabo şi Diodor din Sicilia. Importanţa zonei viticole traco-dace o dovedeşte şi localizarea zeului Dionysos (Bachus la romani) în Tracia. De altfel, proto-dacii avea un zeu asemănător – Sabazios – care ar fi putut fi preluat de greci şi personificat în Dionysos.
Viţa cultivată în regiune era din soiul „Vitis Silvestris”, primul „domesticit” tocmai la începutul neozoicului şi se bea neamestecat cu apă, după moda scitică, cel puţin aşa scrie legendarul Homer, care susţine că războinicii greci au găsit vinul în Tracia. Poetul Ovidiu – exilat de Augustus la Tomis, actualul oraş Constanţa – scrie că geţii ştiau să producă şi un fel de coniac, concentrând vinul prin îngheţare. Din istoria cunoscută a viticulturii zonei este măsura regelui dac Burebista (82î.Hr. – 44 î.Hr.) de a defrişa viile. Poate că dacii erau beţivi, poate că a vrut să diminueze tentaţia vecinilor de a ataca continuu Dacia, renumită pentru vinul ei. Oricum măsura lui Burebista a fost doar o mică piedică în dezvoltarea viticulturii, la cucerirea Daciei de către Traian în urma celor două războaie, producţia vinurilor dacice era în plină expansiune. Romanii au bătut apoi monedă şi la propriu cu vinul din Dacia, moneda Dacia Felix lansată în vremea lui Traian, cât şi o altă emisiune din perioada împăratului Decius (cu puţin înainte de abandonarea provinciei de romani) ilustrau Dacia sub forma unei femei care purta în braţe doi copii, unul ţinând un ciorchine de struguri, iar celălalt spice de grâu. După retragerea aureliană (271-275 d.Hr.) Dacia a devenit terenul de joacă al mai tuturor popoarelor migratoare care pătrundeau în Europa, şi e de crezut că plantarea viţei de vie a suferit, deşi nu a dispărut. Există date despre consumul vinurilor moldoveneşti la Constantinopol, Varşovia sau Viena, în vreme ce producţia din Ţara Românească se exporta în Egipt şi Imperiul Otoman (care nu cucerise încă Constantinopolul).
Crama Muzeu Murfatlar nu este doar un loc unde vinul este produs, ci și un spațiu unde istoria și tradiția vinificației dobrogene sunt celebrate. Situată în inima unei regiuni renumite pentru vinurile sale, crama combină tehnologia modernă cu metode tradiționale, oferind vizitatorilor o experiență educativă și senzorială de neuitat. Fondată în perioada modernă, dar având rădăcini care datează de secole, „Crama Muzeu Murfatlar” a evoluat dintr-o simplă producție locală într-un centru vital pentru cultura vinului în Dobrogea. Crama găzduiește o colecție impresionantă de vinuri, unele dintre ele rare și vechi de zeci de ani, atrăgând pasionați de vinuri din întreaga lume. Arhitectura cramei reflectă o combinație armonioasă între elemente tradiționale dobrogene și facilități moderne. Vizitatorii pot explora vastele beciuri unde vinurile sunt fermentate și maturate în condiții optime, învățând despre diferitele procese de producție care dau fiecărui vin caracterul său unic.
Muzeul din cadrul cramei oferă o călătorie fascinantă prin istoria vinificației în regiune. Exponatele includ unelte vinicole antice, fotografii și documente istorice care ilustrează evoluția vinificației în Dobrogea, precum și prezentări interactive care aduc la viață istoria locală. Pe lângă tururile educative, „Crama Muzeu Murfatlar” organizează degustări de vin conduse de somelieri experți, unde vizitatorii pot savura și înțelege complexitatea vinurilor dobrogene. Aceste sesiuni sunt completate de platouri cu delicatese locale, creând o experiență gastronomică completă. „Crama Muzeu Murfatlar” este, de asemenea, un loc de întâlnire pentru comunitatea locală și vizitatorii din străinătate, găzduind evenimente culturale, festivaluri de vin și seminarii educaționale. Aceste inițiative sprijină turismul local și promovează Dobrogea ca o destinație de top pentru iubitorii de vin și cultură. Privind către neliniștita mare și ascultând pescărușii ce cheamă la vară și la seri lungi cu povești misterioase, sălile muzeului de aici ne-a încărcat cu subiecte pentru încă 2000 de ani de istorie. Dacă ne lasă Burebista… (G.V.G.)
