Fundul peșterii Veryovkina este cel mai apropiat punct de centrul Pământului unde a ajuns omul. Unul dintre visele marelui scriitor Jules Verne, așa cum a fost publicat în romanul său din 1864 „Călătorie în centrul Pământului”, a fost să pătrundă în interiorul Planetei. Deși Peștera Veryovkina nu ne va conduce la astfel de adâncimi, ne permite să ajungem la cel mai apropiat cunoscut de centrul planetei. Peștera Veryovkina, situată pe coasta de est a Mării Negre, cu o adâncime de aproximativ 2222, 90m, este declarată ca fiind cea mai adâncă peșteră din lume la acest moment.
Ea este situată în trecătoarea dintre Munții Krepost și Zont din regiunea Abhazia, un stat independent autodeclarat susținut de Rusia, care este considerat oficial parte a Georgiei. În ciuda geopoliticii sale complicate, regiunea găzduiește nu una, ci patru dintre cele mai adânci peșteri de pe Pământ.
Peștera – aven a fost descoperită în masivul Arabika din lanțul muntos Gagra din Caucazul de Vest, intrarea în acest sistem vertical de peșteri aflâdu-se între doi munți — Fortăreața și Umbrella. Ea a preluat recordul pentru cea mai adâncă peșteră din lume de la vecina sa, Peștera Krubera. În 1968, peștera a fost descoperită de niște speologi sovietici, care au explorat doar o secțiune de 115 metri adâncime. În 1983, o expediție condusă de Oleg Parfenov i-a condus pe cercetători către o nouă ramnificatie a peșterii, unde au înregistrat o adâncime de 440 de metri. În 1986, un nou grup de la Moscova și condus de Oleg Parfenov a reușit să atingă adâncimea remarcabilă de 440 de metri pe vertical.
Abia mult mai târziu, la începutul anilor 2000 au fost organizate noi expediții la Veryovkina de către organizațiile speleologice, Perovo Speleo și Speleoclub Perovo din Moscova. Din 2015, o serie de noi cercetări au determinat faptul că peștera era mai adâncă, atingându-se recordul de 2.212 metri în martie 2018.
Krubera era cunoscută ca „Everestul peșterilor” până când Veryovkina a depășit-o. În 2023, adâncimea a fost extinsă și mai mult atunci când un club de speologie din Rusia a folosit o dronă subacvatică pentru a ajunge la incredibila adâncime de 7.293 de picioare (2222, 90m). Misterele din adâncuri sunt fabuloase, cu pasaje ramificate, strâmtori, lacuri subterane și puțuri.
Peștera Veryovkina, cunoscută și sub numele de „Peștera Morții”, datorită accidentelor petrecute aici și a numeroaselor decese ale exploratorilor – se distinge ca fiind cea mai adâncă peșteră din lume, cu o întindere de șapte ori mai mare decât celebrul turn The Shard (din Londra; 309 m.). Surprinzător, această peșteră nu a putut fi niciodată complet explorată într-o singură încercare. A fost necesară o perseverență extraordinară, cu peste 30 de expediții care au durat aproximativ 50 de ani pentru ca speologii ruși să atingă adâncimea record din anul 2018. Cu toate acestea, chiar și după acest succes, ei consideră că încă mai sunt multe de descoperit în misterioasele ei adâncimi. Veryovkina nu este doar un sit arheologic impresionant, ci și un loc extrem de periculos.
Istoria sa turbulentă este presărată cu tragedii și decese ale exploratorilor, făcând ca ieșirea cu viață din această peșteră să fie o provocare colosală. Astfel, „Peștera Morții” nu numai că fascinează prin dimensiunile sale uriașe și complexitatea sa, ci și prin aura sa întunecată, care a impregnat fiecare explorare a sa. Chiar și specialiștii spun că explorarea unei peșteri atât de adânci ca Veryovkina este descurajantă. Secretele unui astfel de abis se dezvăluie doar în timp și în urma mai multor expediții, deoarece un complex de peșteri precum Veryovkina este un adevărat labirint.
Exploratorii au cartografiat, de asemenea, aproximativ 10 mile de pasaje ramificate, strâmtori, lacuri subterane și puțuri. Expedițiile în cele mai îndepărtate zone ale sale implică echipe de speologi care folosesc taberele de bază ca locuințe temporare, în timp ce petrec multe zile sub pământ, „împingându-se” tot mai departe în cele mai adânci „puțuri” ale Pământului. Pe scurt, nu este genul de loc în care doriți să vă rătăciți sau pe care să îl abordați fără experiența și echipamentul adecvat. Intrarea peșterii este situată la 2.285 de metri deasupra nivelului marii, are o secțiune transversală de trei metri pe patru metri și o adâncime a puțului de intrare de 32 de metri. Deși este un complex carstic impresionant, Veryovkina are și o istorie întunecată de decese ale speologilor.
Folosind o serie de tabere pe parcurs, membrii expediției au avut nevoie de mai mult de patru zile pentru a ajunge la ultimul bazin, la o adâncime de 2.212 metri. Este nevoie de aproximativ același timp pentru a reveni la suprafață, așa că echipajul a trebuit să petreacă cel puțin o săptămână înăuntru, ceea ce este un timp foarte lung pentru un mediu atât de extrem.
Așa cum v-ați putea gândi, expediția este incredibil de riscantă. În urmă cu doi ani, echipa aproape că s-a înecat într-o inundație bruscă care a avut loc la ultima tabără. În ciuda riscurilor, echipa și oamenii de știință continuă să lucreze în peșteră și speră că peștera ar putea fi și mai adâncă! Pe parcurs, au colectat mostre de creveți și scorpioni rari și, posibil, specii noi de microorganisme. Există de asemenea, fosile imprimate în principal pe roci, care oferă indicii despre cum ar fi putut arăta organismele peșterii cu milioane de ani în urmă, precum și despre cum s-a format peștera în sine. Procesul de a ajunge la fundul acestei peșteri remarcabile este similar cu o ascensiune a unui vârf de 8.000 de metri, cu excepția faptului că trebuie să cobori în loc să urci.
De-a lugul timpului această peșteră a purtat mai multe denumiri. În 1968, peșterii i s-a atribuit numele S-115, care a fost înlocuit ulterior cu P1-7, iar în 1986 a fost redenumită după speologul și scafandrul, Alexander Verëvkin. Peștera conține 15 specii de nevertebrate, dar cel mai probabil sunt mai multe. Printre aceste creaturi se numără un burete aparținând genului Dina, o specie endemică care trăiește doar în cele mai adânci peșteri din Masivul Arabika. În plus, printre alte organisme se numără pseudoscorpioni, amfipode (un tip de crustaceu asemănător creveților), picioare lungi tătărețe (cunoscute și sub numele de harvestmen sau „crabi păianjen”), păianjeni și căpușe, toate aparținând unor specii rare care se găsesc doar în unele peșteri din apropiere. Crevetele „Xiphocaridinella Demidovi” este o specie care a fost găsită doar în Peștera Veryovkina și care poate fi găsită doar în cel mai adânc punct al Lacului Nemo, la Ultima Tabără. Specia a fost numită după Pavel Demidov, un cercetător al Peșterii Veryovkina care a murit în 2020 în timp ce explora o altă peșteră din apropiere. Acesta este un exemplu al pericolelor extreme cu care se confruntă cei care lucrează în aceste situri.
