Expoziția „Dacia – Regatul aurului și argintului” deschisă la Drents Musem din Olanda

Expoziţia „Dacia! Rijk van goud en zilver”/ „Dacia! Regatul aurului şi argintului” s-a deschis la Drents Museum din oraşul olandez Assen. Perioada cuprinsă între secolele IV – III î.Hr., poate fi considerată, pe drept cuvânt epoca „prinților geți de aur și argint”. Se conturează, în exteriorul arcului carpatic, câteva centre de putere, cu o elită strâns conectată la mentalitatea basileului oriental și elenistic și aflată în relații politice, dinastice și culturale, cu regatele din Balcani. Tezaurele din această perioadă, fie inventare funerare sau doar depozite, sunt alcătuite din trei mari categorii de artefacte: piese de armură, seturi de harnașament și servicii de vase pentru ceremonii. Reprezentările de personaje pe tron, precum și atitudinea solemnă a acestora dovedesc statutul lor înalt: de divinități, regi sau sacerdoți. Motivul „ochilor apotropaici”, redat pe coifurile din aur sau argint, semnifica puterea basileului de a vedea și controla tot. Avem de început tezaurul princiar de la Băiceni – Cucuteni, Coiful de aur de la Coțofenești, tezaurul de la Agighiol, pe cel de la Peretu, cel de la Porțile de Fier, rhytonul de la Poroina (jud. Mehedinți), brățările de aur și argint de pe întreg cuprinsul Daciei, umbourile de scut descoperite la Piatra Roșie, etc.. „Dacia a fost într-adevăr un regat al aurului şi argintului, lăsându-ne o moştenire culturală impresionantă, pe care România e dornică să o împărtăşească Europei şi lumii. Salut prin urmare această frumoasă dovadă a dialogului intercultural dintre România şi Ţările de Jos prin intermediul artei antice de pe teritoriul ţării noastre. Ca ministru al Culturii, vreau să felicit din inimă Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents pentru colaborarea în realizarea acestui act cultural! Meritul colaborării este cu atât mai mare cu cât expoziţia a fost realizată într-o perioadă foarte scurtă de timp, în şapte luni, ceea ce e neobişnuit pentru organizarea expoziţiilor internaţionale cu bunuri de o asemenea valoare. Când două muzee se bazează însă pe încredere şi profesionalism, câştigă cultura şi publicul iubitor de cultură”, a spus Raluca Turcan.

Expoziţia curatoriată de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Drents cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti. „Este o premieră expoziţională în mediul cultural olandez, fiind pentru prima dată când obiecte arheologice unicat provenind din patrimoniul naţional al României sunt prezentate într-o expoziţie aici, în Ţările de Jos. Sunt sigură că cele şase luni ale acestei expoziţii vor fi prilej de încântare pentru vizitatori şi ocazie pentru mai bună cunoaştere a comorilor antice ale României”, a mai afirmat ministrul Culturii. Printre cele mai notabile artefacte se numără tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, precum și coiful de la Coțofenești și diadema de la Bunești-Averești. De asemenea, sunt expuse piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, brățările dacice din Sarmizegetusa Regia și tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu și altele. Expoziţia este deschisă până la 26 ianuarie 2025, la Drents Museum (Assen). La 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez, expoziția propune o nouă perspectivă asupra culturii și civilizației geto-dacice, care de această dată se concentrează asupra spectaculoasei arte a orfevrăriei și argintăriei geto-dacice, unice în spațiul european. În cadrul expoziției vor fi prezentate 673 de obiecte din metale prețioase, provenind din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România. Poate românii noștri de pe toate meridianele europene vor vizita expoziția – tezaur, spre a vedea strălucirile trecutului sub lumina cărora ne-am născut și am crescut. (G.V.G.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*