Da, poate exista vindecare!… Dar pentru asta trebuie să continui a lupta și a-ți purta crucea!… Altminteri, fără ea, ruptă din taina inițială a cununiei, va fi doar o fugă, un abandon… Și nu o luptă chiristică pentru îndreptarea celuilalt și, poate, coaserea pe firul vieții de apoi a unei alte metanii pe șirul de mântuire pe care le așează viața în drumul nostru… Cam despre asta putem spune că a fost vorba în cuvintele arhiereului Tomisului… Nicidecum de vreo încurajare a abuzatorului de a-și maltrata „dezlegat” soția… Iar azvârlirea unei amenzi la adresa ierarhului este anatema unui stat care se vrea tot mai desprins de cele creștine… Pentru că nu stă în judecata unui organism al statului laic să analizeze spusele unui duhovnic al neamului său… Și nici să sancționeze fapta prin ricoșeu, amendând postul de radio al Arhiepiscopiei pentru că „nu a menționat telefonul verde” pus la dispoziția victimelor abuzurilor… Căci, nu despre asta era vorba în acel apel al creștinei ce a declanșat, fără de voie, o altă reacție de prigoană la adresa arhiereului… Și al neamului său creștin ortodox! Pentru că femeia a cerut un sfat, nu a sunat pentru a striga disperată după ajutor… Și, oricum, treaba duhovnicului este să sfătuiască, nu să aleagă și să impună decizii celui ce-l întreabă, nu?!…
Ironic în hotărârea ciracilor (anti)media ai statului de a amenda postul de radio al Arhiepiscopiei Tomisului, pentru spusele arhiereului lor, ÎPS Teodosie, este însă altceva… Faptul că abuzatorul (psihologic, nu fizic, poate trebuie menționat) s-ar putea să scape, financiar, mult mai ușor… Pentru că abuzul psihologic este și mai greu de dovedit și, mai ales, mai greu de pedepsit prin legile lumești… Asta în vreme ce postul de radio al Arhiepiscopiei rămâne cu pedeapsa cea mai mare… O amendă ilogică și ruptă de drepturile de exprimare date de independența editorială… Sigur, se va spune că nu era un radio „obișnuit”… Ci unul duhovnicesc… Al Arhiepiscopiei… Doar că, axat și „clișat” ca radio tematic pe o nișă, cea a fraților în ortodoxism, tocmai de aici rezultă și aberația intervenției coercitive a instituțiilor de cenzură media a statului… Pentru că vorbim de un loc unde aleasă este rostirea Cărții Sfinte, nu opisul la comandă cu deciziile de sancțiuni venite dinspre argații publici… Poate unii fără credință, poate unii atei, poate chiar vârfuri de lance ale prigonirii prin orice mijloace a creștinilor ortodocși, nu?!
Și nu, nu era nevoie de vreo dezbatere teologică vizând interpretarea spuselor arhiereului Tomisului… În fond, dacă aceste cuvinte ar fi fost rostite în biserică, nu ar fi avut pe unde să pătrundă mâna cenzorilor să de-a cu bățul… Să arunce ei cu pietre… Sau ar fi intrat, căci, dacă este vorba despre atingerea învățăturilor noastre creștine, și promovarea hidoșeniilor antiumane mascate ca libertăți de exprimare, nu doar nonreligioase, ci fățiș și răspicat anti-religioase (dar ei de ce au dreptul de a lovi, iar noi trebuie să tot tăcem, să tot răbdăm, să tot plătim și, poate, să plecăm?!) ăștia chiar pătrund peste tot. Se infiltrează, se înfățișează sub haine spilcuite, apoi scuipă mâinile ce le-au dat binecuvântări.
Așadar, dacă acele cuvinte ale arhiereului ar fi fost transmise de postul de radio de la o slujbă din sfânta biserică, oare cum și-ar mai fi motivat agaricii sistemului aplicarea de sancțiuni?… Or, poate vor să punem pe zidurile bisericilor afișe cu numere ale feluritelor „telefoane verzi”, acoperind sfintele icoane (ce-i ard din ochi pe ei, păcătoșii!) cu mesajele politicilor „de corectitudine”, pentru a ne strivi și înlătura nouă libertățile religioase, mai ales ale ortodoxiei noastre?!…
De ce să ne lăsăm însă striviți?!… Într-una… Nu ne-a ajuns? Nu ne ajunge? Sau ne va fi ajuns când nu vom mai putea face nimic?!… Pentru că, ăștia ne confiscă identitatea religioasă, ne scot la talciocul „babilonian” al lumii de azi identitatea de neam și țară, așa cum a fost zugrăvită de iconarii demnității de neam ca identitate a fiecăruia dinte noi, vânzându-ne prin acțiuni de eliberare a mii de cetățenii române oricui, oricând și oricum, doar să ne împânzească neamul cu neghină, să ne veștejească nu doar istoria, nu doar vestigiile și reperele de altădată, nu doar dreapta credință, ci însăși purtarea de români a sufletului și a cetățeniei mezată astăzi atâtor limbi stricate…
Lasă un răspuns