Că domnul Vasile Bănescu încurcă niște sensuri de bază ale unor cuvinte obișnuite nu mai e deja niciun secret. Că în viziunea domniei sale relativizarea preceptelor a și dogmelor Ortodoxe este un lucru insignifiant în comparație cu promovarea ideilor progresiste, de departe mai importante decât mesajul hristic este, iarăși, mai mult decât evident. Și toate pentru că domnul Bănescu percepe blândețea și smerenia spiritului Ortodox drept prostie și incultură. A spus-o chiar domnia sa, cu subiect și predicat în repetate rânduri.
Datorită poziției sale de purtător de cuvânt al Patriarhiei domnul Bănescu beneficiază, prin alăturare și extensie, de percepția publicului că domnul Bănescu ar fi preot și cea mai importantă voce din Biserică. Faptul că folosește un limbaj plin de neologisme și termeni livrești îl face pe unii să creadă că este un om care are o cultură și o logică teologică infailibilă. Din nenorocire pentru noi, lucrurile nu stau chiar așa. Domnul Bănescu face ce face și ține morțiș să ne demonstreze, încă o dată, că nu înțelege exact nici Ortodoxia, nici niște termeni și noțiuni de bază nu doar din Teologie, ci din limbajul curent. Cum este purtător de cuvânt al unei instituții ai cărei reprezentanți, de-a lungul vremurilor, au fost mari cărturari ai acestei Națiuni, domnul Bănescu este invitat deseori la emisiuni cu teme culturale. Cum s-a întâmplat de curând; la TVR Cultural, domnul Bănescu s-a alăturat curatoarei și „artistului” expoziției blasfemiatoare Art Safari, care a fost organizată anul trecut la Palatul Dacia, aflat în centrul Bucureștiului, pe Lipscani.
La momentul respectiv, manifestarea a fost catalogată drept ofensatoare de către creștini. Și nu fără motiv. Până și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție publică din România, a sancționat recent expoziția „de artă” cu o amendă de 15.000 de lei. Profund vexați, principalii reprezentanți ai tărășeniei, una dintre curatoare și creatorul mizeriilor cu pretenții de artă, au discutat cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, domnul Vasile Bănescu, care numai că nu și-a pus cenușă în cap cu lacrimi în ochi că au fost amendate „operele de artă”. Amenzile au curs râu. În afară de amenda care trebuie plătită de curatoare, 5.000 de lei va plăti amendă și Muzeul Municipiului București, instituția de care aparține Palatul Dacia, imobil istoric, clădire în care ar trebui să existe Pinacoteca Națională și un Muzeu al Ziaristicii. Nicidecum un spațiu în care să aibă loc expoziții cu un evident caracter pornografic, blasfemitor, prezentate bombastic drept „Artă contemporană” de mare valoare.
După ce că expoziția în sine a fost o palmă nemeritată de orice creștin, colac peste pupăză, amenda dată Muzeului va fi plătită din banii contribuabililor. Nu doar că cele mai intime și sfinte convingeri și venerate figuri ale creștinului au fost jignite într-un mod absolut impardonabil, dar mai trebuie să mai și plătim pentru gusturile „artistice” ale celor două curatoare care au ales niște piese absolut satanice și le-au prezentat publicului drept manifestări ale unui spirit creator elevat. Cumva, „Artistul” a scăpat doar cu o „avertizare” de la CNCD.
Pentru cine a ratat marea expoziție de „operă de artă” trebuie să stiți că Mântuitorul și Maica Domnului au fost batjocoriți cu repetiție de către „artist”, care pare să se folosească de elemente provocatoare cu influențe de tip satanist pentru a masca sărăcia talentului său. „Sensibilul artist”, după cum l-a denumit Bănescu, un domn care se numește Paul Feier, nu este la prima manifestare a unui spirit „artistic” la fel de îndoielnic. Acum cinci ani a expus o altă „piesă”, cel puțin la fel de dubioasă și cu o trimitere directa la satanism. Lucrarea sa, „Sex cu Dumnezeu (da, chiar așa se numea exponatul) înfățișa un mulaj al unui câine jupuit, spânzurat de gât cu un lanț. Bineînțeles, tot într-o expoziție” de artă”, unde aveau acces și copii. Explicația că mulajul este „un protest la adresa vânătorii” a jignit efectiv inteligența oricui a auzit-o. Autorul a fost incapabil să explice fără a se incrimina singur motivul pentru care creația horror se numea „Sex with God”.
Mai jos găsiți doar câteva dintre afirmațiile exprimate în public ale purtătorului de cuvânt al Patriarhiei, afirmații extrase dintr-o emisiune TV. Producția TV a început cu intervenția telefonică a președintelui CNCD, Asztalos Csaba, în care acesta subliniat faptul că personal a votat împotriva amendării lucrărilor anti-creștine.
„Este total irelevant dacă eu, Vasile Bănescu, sunt sau nu sunt de acord cu o operă de artă. O salut pe doamna (Ioana) Ciocan (directoarea Art Safari), suntem într-o relație de comunicare veche, domnia sa a fost inclusiv invitata mea în cadrul unei emisiuni la Trinitas Tv, alături de distinsul domn Horia Patapievici” (HR Patapievici este un alt exponent al progresismului, o persoană cu multe declarații antiromânești la activ); „De departe, eu nu mă situez la antipodul a ceea ce a spus până acum doamna Ciocan. (…) Spațiul consacrat unei expoziții de artă poate adăposti evident tot ceea ce un artist eligibil de către curator poate oferi, dar această eligibilitate presupune niște criterii axiologice. Cineva ca Art Safari, ca instituție, nu ar putea accepta lucruri care să compromită această instituție, asta e limpede pentru mine întrucât știu că e vorba de niște profesioniști. (Criteriile axiologice nu pot ignora legislația. Dacă ar fi așa, de ce nu avem opere de artă cu simboluri fasciste?!); „M-a «deranjat» e un cuvânt adecvat, dar nu ideal, pentru că, repet, reacția mea e total irelevantă. Mie ca și iubitor de artă îmi pot plăcea, ca și dumneavoastră, lucruri diferite”. (Dacă domnului Bănescu îi plac piese de influență satanică, blasfemitoare, el nu își poate exprima aprecierea lor într-un spațiu public atât cât timp mai ocupă postul de purtător de cuvânt al Patriarhiei. Așa cum nici un purtător de cuvânt de la AntiDrog nu își poate exprima în public susținerea consumului de stupefiante. Oare domnul Bănescu nu își dă seama ce spune?!); „Sunt total de acord cu ce a spus dl Asztalos Csaba [președintele CNCD] când a spus că nu ar fi trebuit să existe o amendă. Amendă pentru depășirea unor limite ale libertății de expresie este cred o măsură disproporționată”. (Îi reamintim domnului Bănescu că libertatea de expresie este legitimă numai până când ea aduce atingere și încalcă drepturile altor persoane); „Avertismentul era mai mult decât suficient. Nu putem vorbi de o transformare a unei instituții în instituție-cenzor”. (Domnul Bănescu ar trebioe să cunoască faptul că aplicarea legii nu înseamnă cenzură); „Ceea ce s-a întâmplat, cum a descris și doamna Ciocan, este un prea mult”. (Da, a fost prea mult pentru creștini. Îi reamintim domnului Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei, că Iisus Hristos și Maica Domnului sunt simboluri religioase în Creștinism. Și îi mai reamintim că tratarea în mod necuviincios sau disprețuitor a simbolurilor religioase contravine legilor în vigoare).
Mai mult decât atât, domnul Bănescu a recunoscut public că modul în care a tratat batjocorirea și disprețuirea imaginii Lui Hristos și a Maicii Domnului l-a lăsat rece. Referindu-se la plângerile făcute la CNCD, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei a afirmat că: „în niciun caz nu a venit din partea mea și nici din partea Patriarhiei. Arhiepiscopia Bucureștilor a primit foarte multe reclamații, mailuri și înțeleg că de acolo s-a transmis o sesizare”. (Așadar domnul Bănescu nu a luat în considerare reclamarea faptului că Hristos și Maica Domnului au devenit subiect de bătaie de joc. Pentru domnia sa blasfemia și profanarea nu sunt condamnabile); „Nu pot să nu fiu aici reprezentantul unor oameni credincioși, unor oameni care nu au nicio vină că nu au o educație estetică, că nu au o educație artistică, firește că e un minus lucrul acesta. Educație [estetică] care să le permită să privească un tablou [precum cel creat de Paul Baraka] fără să intre în șoc sau într-un preinfarct.”
Educatia estetică înseamnă altceva. Potrivit DEX estetica este știința care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului. Ceea ce s-a expus la Art Safari nu poate fi încadrat nici măcar în estetica urâtului. Poate domnul Bănescu ar trebui să aprofundeze sensurile cuvintelor pe care le folosește, să acorde o mai mare atenție lexicului uzual pe care îl ignoră repetat, pare că din prea marea-i dorința de a epata cu un limbaj pretențios.
„Nu reacțiile acestea ale oamenilor care au vituperat într-un mod excesiv și au venit să o intimideze pe doamna Ciocan, nu ele sunt cu adevărat reprezentative pentru omul cu adevărat credincios. Omul cu adevărat credincios este un om rezonabil, este un om discret, nu se bate în piept cu lucrul acesta și nici nu ia cu asalt instituții”.
Creștinul cu adevărat credincios nu permite să îi fie blasfemiate exact cele mai importante simboluri ale credinței sale. Nici un credincios nu „a luat cu asalt” vreo instituție. Dreptul de a reclama încălcări ale legii este un drept constituțional al cetățeanului român, indiferent de confesiune. Pentru domnul Bănescu drepturile garantate de Constituția României și de legislația în vigoare nu au nicio importanță?! Biserica nu este un cenzor în absolut niciun domeniu. Dar Biserica, prin talpa ei, în speță prin credincioșii care au reclamat expoziția blasfemitoare Art Safari, are dreptul de a cere sancționarea celor care încalcă legislația în vigoare. Reamintim faptul că într-o declarație recentă, domnul Bănescu era de părere că: „Binecuvântarea dată de papă cuplurilor homosexuale e un pas pe calea toleranței”.
Lasă un răspuns