Când spunem Ipotești gândul zboară fără de vrerea noastră către locul copilăriei marelui nostru poet național Mihai Eminescu, aflat în județul Botoșani. Dar geografia noastră surprinzătoare ne arată că mai avem o comună Ipotești în județul Suceava și un Ipotești, ca sat de reședință al comunei cu același nume din județul Olt, Muntenia. Aici locuitorii au avut un început de an spectaculos – putem spune – când au aflat că nu prea mai pot să facă săpături de orice natură pe teritoriul acestei localități. De ce? Pentru că arheologii Muzeului Județean Olt au început anul cu descoperiri spectaculoase într-o zonă despre care se cunoaște încă din anii ’60 ai secolului trecut că ascunde adevărate comori arheologice, din toate epocile istorice. Satul Ipotești prezintă un interes deosebit pentru arheologi dintotdeauna. De data aceasta s-a mers pe drumul vechilor descoperiri și s-a constatat că întregul sat Ipotești prezintă un interes arheologic deosebit, motiv pentru care aici urmează fie delimitat un sit arheologic.
„Toate cele cinci puncte menționate în bibliografie în anii trecuți sunt de fapt același sit arheologic. Și tot satul Ipotești, din punctul meu de vedere, este pus pe un sit arheologic foarte mare. După Reșca și după Celei va fi al treilea unde tot satul va fi în sit arheologic”, a precizat arheologul Florin Ciulavu, din cadrul Muzeului Județean Olt. În urma cercetărilor desfășurate la începutul acestui an, rezultatele au fost spectaculoase. Sunt descoperiri care urmează să fie incluse în viitor în circuitul științific: o măsea de mamut, ceramică din toate epocile istorice, unelte din silex și chiar oase dintr-un mormânt uman de înhumație. Vestea bună pentru specialiști ar putea să nu fie întâmpinată cu același entuziasm și de către localnici. După includerea zonei în RAN (Repertoriul Arheologic Național), orice construcție care va necesita săpături în pământ va avea nevoie de un aviz și de la Direcția de Cultură și de prezența unui arheolog care să realizeze descărcarea de sarcină arheologică, așa cum se întâmplă, în Olt, în satul Reșca, sat construit peste fosta cetate Romula Malva. „Sătenii nu înțeleg deocamdată ce presupune un sit arheologic, de aceea noi am luat în calcul să procedăm și acolo așa cum am procedat la Reșca și în alte părți și să facem niște mici campanii de informare. Încă nu am reușit să discutăm cu colegii de la Direcția de Cultură, dar o vom face, pentru a realiza campanii comune de informare. Este foarte important ca oamenii să înțeleagă”, a mai precizat arheologul dr. Florin Ciulavu.
Oltul are la acest moment, în ciuda descoperirilor importante realizate pe teritoriul său, aproximativ 220 situri înscrise în RAN, în condițiile în care media națională este de aproximativ 1.000/județ. Deși putem spune că nu a existat interes pentru această punere în valoare, totuși primul parc arheologic neolitic din România, a fost deschis în Olt. Este vorba despre un sat neolitic de acum 5.000 de ani, format din şase colibe în mărime naturală de lut pictate, cu vetre şi mobilier interior din lut, ridicate în aer liber pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite, intrarea făcându-se pe o punte din lemn. Primul arheoparc din România de tip neolitic a fost ridicat în Câmpia Boianului, zona Drăgăneşti-Olt și a fost deschis publicului vizitator. Iniţiatorul şi promotorul arheoparcului de tip neolitic, care reconstituie o aşezare specifică pentru cultura Gumelniţa, a fost profesorul Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului, care a explicat că arheoparcul în aer liber seamnă cu o veritabilă uliţă de sat de acum 5000 de ani. Acesta a reconstituit la Drăgăneşti un sat după tipul aşezărilor neolitice, specifice culturii Gumelniţa, ale căror urme au fost descoperite la Drăgăneşti. Una dintre aceste colibe este reprezentativă pentru o locuinţă de pescar, alta pentru agricultor, alta pentru olar, dar toate au în interior obiecte neolitice sau reconstituiri ale unor obiecte neolitice, mese, altare de cult, unelete pentru gospodarie şi practicarea diferitelor ocupaţii, atelier de fierărie, troiţă, muzeu de arheologie, expoziţii permanente de etnografie şi artă amenajate într-un conac istoric, precum şi o expoziţie de istorie a pompierilor. În cadrul parcului neolitic a fost reconstituită şi o locuinţă lacustră, folosită în vechime pentru depozitarea proviziilor pentru că aşezările erau ridicate pe văi des inundate. Muzeul în aer liber ar urma să fie punctul de plecare al unui circuit turistic care va cuprinde alte obiective de interes cultural din nouă localităţi din judeţul Olt. Inaugurarea arheoparcului s-a făcut în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale şi a 100 de participanţi din 24 de ţări, care se află în aceste zile în România, cu ocazia Conferinţei Internaţionale de Arheologie Aeriana AARG 2010. Localitatea Ipotești (jud. Olt) poate fi o surpriză plăcută pentru arheologi în viitor, odată cu demersul început, de identificare și cartare a siturilor arheologice din județ Sunt șanse mari ca și în județul Olt numărul siturilor arheologice să crească spectaculos, iar descoperirile să fie la fel de spectaculoase. (George V. Grigore)
