„Je suis”, Cinstite Cititorule, în creieri de Tihuță, hurducăit de un tren de ultim „răgnet” peste Carpați, urc dar, abisul răsturnat de vise și îngândui: …eu sunt „târât” prin mocirlă din decembrie 1995 fără să am „un” milimetru de vină… am ostenit, dar voi continua!… nu mai am nimic, am fost tâlhărit și toată lumea vede, cum să mă apăr cu 1.612 lei pensie?… dar am Poemul!, voi da în ei, să se știe dincolo de timpuri!
– Aș fi bucuros să vă pot strânge mâna! Respect și, Forță!, moșmondea un gând liberal.
– Acum strâng bani ca să pot edita Letopisețiu’M, care va fi un fel de Marele Zid pentru timpul nostru… nu cer nimic gratuit de la nimeni, dar eu nu am de oferit decât cărți… de vă gândiți și m-ați putea ajuta, aș fi fericit că și cineva din… să zicem!, m-a ajutat!
– Am sa va rog sa creați o epistolă către revul meu on-line, iar după alegeri am să o prezint membrilor PNL (oameni de afaceri) și da, daca iese ceva, cu drag, zise un gând liberal.
– Bine!, până unde pot merge ca libertate de exprimare?
– Poate sa conțină orice, eu o voi prezenta literalmente cum a-ți creat-o dvs. …cu siguranță trebuie să existe o doză de subiectivism în aprecierea partidului și/sau o publicitate negativă vis-a-vis de… PSD!
– Ia hai să vedem: …Am trecut de timpul în care liberalii erau tari prin nume, acum sunt tari prin oameni, oameni care mișcă rotița devenirii economice strângând din dinți pentru atingerea ștachetei, vârfului de performanță!
23 de septembrie, 14:49… timpul nu ne-a lăsat nici surzi nici orbi la problemele țării, dar noi, LIBERALII!, am trecut de partidul de mulțime, la partidul de forță, oamenii noștri sunt pătrunzători în problemele timpului și au de acum alte dimensiuni de capacitare a eforturilor, noi urmărim performanța!, avem știința de a face și tot ce facem este în concordanță cu timpul lumii, nu putem parteneria cu alții prin slaba factură!, cine ține pas cu pas, rămâne cu noi, cine nu, ne strângem mâinile și pleacă! (dus lor în secunda doi!)
23 de septembrie, 15:26… suntem în competiție cu partidul care a făcut mult rău și multe rele, deci lupta nu este una de domnișoare, trebuie să facem zob această încrengătură; năpârca, dacă nu o stârpești, mereu se întoarce!, iar noi nu putem face asta la colțul străzii, avem nevoie de cadrul în care să ne punem planurile de dezvoltare în operă, ori, numai Dumneavoastră, alegându-ne pe noi, LIBERALII, ne veți ajuta să ridicăm România din caudinele ciumei roșii!, nu trebuie să ne ascundem după deget, răul trebuie scos din matca țării cu orice mijloace, dar hotărâtor este ca Dumneavoastră să alegeți că prin noi; împreună să-i aruncăm peste bord pe acești oameni și înlănțuirile lor, până la ultimul pion, Jos PSD! (dus la ei).
Fără mănuși oameni buni, e război!
– Excelent… poate mai compuneți pro PNL pe care am sa le public fără respir!
23 de septembrie, 15:37… toată lumea știe ce trebuie, noi, LIBERALII(!), facem cum trebuie!, resursele nu sunt cheia, cheia este cum le gospodărești judicios!, orchestrarea priorităților nu este o operă de artă decât când proiectele devin parte de viață și oamenii le văd, se bucură de reușită, dacă este asigurat confortul social!, orice plan înseamnă știință, ori, a ști să faci cum trebuie, dă măsura activității, oamenii trebuie să știe că orice dezvoltare pretinde sacrificii, iar oamenii nu trebuie lăsați în afara lor, suntem o comunitate, la bine și la rău, iar neșansa noastră este că venim după un derapaj cutremurător al unui partid care a raționat fără busolă – unde mergem?, iată întrebarea care ne obligă să fim atenți dacă vrem altceva, iar acest altceva doar prin forță se poate rezolva.
Noi, LIBERALII(!), suntem forța momentului, depinde de voi toți unde și mai ales când să ajungem. Fără PSD, țara va atinge orizonturile unui trai mai bun. Jos PSD-ul, dar!… (publicat de ei în secunda doi)
…puterea se câștigă prin război! Nu există prietenii politice, există colegialități, dar, ca să învingi, trebuie să căsăpești orice dușman, căci dușman e țării acela care o îngroapă de 30 de ani; a venit vremea să înțelegem rolul, dar și rostul luptei politice, avenit vremea ca statul nostru major să acționeze impecabil, nu putem ieși pe front fără tehnică, dar nici fără orientare, iar cine nu vede în PSD adevărata țintă, nu merge cu noi! PSD-ul trebuie nimicit până-n cel mai ascuns cotlon!
Suntem liberalii(!), adevărata forță a României, haideți să stârpim mătrăguna! (ridicat de un gând liberal imediat)
21 septembrie… curbele de sacrificiu ale altor minți noi le-am devenit curcubeul eradicării a tot ce este putred peste orizonturile care nouă ne aduc senin!, priviți albastrul cum plonjează dincolo de așteptări, vom izbândi stârpind răul din ieri!… minciuna nu e o slavă pentru noi, am dat sub preș neterminatele voastre încercări, ni se deschide nouă sipetul de taină din care-am scoate-n lume veșmânt de primenire, nu ne puteți opri fulgerul!, vom smulge cerurilor forțe nebănuite cu care vom sparge orice bastilii și drumul de ne-am pornit va trage din propriu-i magnet mințile țării, vom trece peste baricadele cu care ne-ați ținut țara pe loc, avem în nări simțul că istoria nouă ne va face loc!
Noi suntem liberalii! …nu mai vreau bani!, m-ați supus la un examen!, nici nota nu mi-o vreau, sunt conștient de forța mea și voi învinge, Hanul răzeșilor e steaua ce mă va prinde-n Mâine!, toate bune vă doresc! Intram în gara Câmpulung și un coșmar trase-n mine ochind inima făcută cât „Pumnul”.
– Sunteți fenomenal, apreciez tot ceea ce scrieți și am de învățat de la dvs. … orice scrieți, voi publica și-mi voi umple agendele. Sunteți o adevărată școală, n-am mai întâlnit…, vibrase un sms. La care, firesc, am răspuns ca un gând liberal: „…Oameni buni, arde!, momentul tergiversărilor trebuie aruncat în piața publică, ajunge!, o spunem noi, LIBERALII!, vă cerem să-i aruncăm în piața publică pe răufăcătorii care ne-au adus aici și să-i facem să plătească pentru tot. Jos Ciuma Roșie!, e timpul ca PSD-ul să ajungă la groapa de gunoi, trebuie să călcăm cu fermitate pe ruinele lor, dar vom demonstra că noi, LIBERALII, vom scoate lapte și miere din paragini și ruine!, acest partid a ajuns o cloacă fără de rușine față de toate nenorocirile care le-au aruncat peste țară și popor, cerem expres să-i facem să plătească, Jos PSD!
25 de septembrie, 07:33… noi suntem, oameni buni, LIBERALII!, azi este o zi hotărâtoare, să ne facem cu toți ordine-n gânduri pentru a putea ataca hotărârea decisivă:
JOS PSD! JOS CIUMA ROȘIE! Trebuie să mergem cu fruntea sus pe străzile timpului nostru, cu bucuria că am smuls RĂUL din rădăcină, iar cel mai mare rău pentru noi, LIBERALII, sunt cei din PSD!, acest partid a făcut dovada unei cangrene care nu se poate vindeca, trebuie extirpată. JOS PSD! JOS CUMA ROȘIE! Veniți alături de noi să-i răpunem, să ne scuturăm hainele de aceste ploșnițe care ne sug sângele copiilor noștri! LA GUNOI CU GUNOIUL – JOS PSD! Noi suntem LIBERALII, singura forță care poate asigura răsturnarea acestui BLESTEM căzut peste țară, CIUMA ROȘIE – PSD, veniți cu noi, fiți voi înșivă LIBERALII timpului, votați LIBERALII!… imediat e prânzul, hai odată, hotărâți-vă, vreți la gunoi cu GUNOIUL? JOS PSD!
Și m-am trezit încorsetat de coșmar, gândul liberal care mă prinsese-n cavalcada lui mă strângea de încheieturile nodului din gât și parcă nu mai eram… atâtea alergasem pe palierele transformărilor românești, că eram parte la orice dimensiune. Cu ușurință chiar, de multe ori surprins că aceia care-mi comandau ce să scriu pentru ei erau departe de… Dar lumea e lume și, când e dezlănțuită, focurile se aprind din toate părțile, că te aprind și pe tine, om al lumii. Mda, „gândule liberal”… scriu mai repede decât timpul, spațiul l-am îngenuncheat, iar că sunt sărac este măreția din care mă hrănește DUMNEZEU!… fiți Prietenul meu!
– …Bine-bine dar eu sunt doar un… „gând liberal”, liberalul-liberal mustăcește!, vibra, din nou, un sms!
Gara Leorda m-a primit cu ciuma ei și parcă nu mă puteam scutura de ciuma roșie, galbenă, ori cum o mai fi. Surprinsă de mina mea, Mărțișor nu punea o întrebare măcar și, abia acasă, în Pragul 188(Rug-Aprins), i-am destăinuit „gândul liberal” ce mă cutreierase. Am aprins calculatorul și, parcă în transă, gândul ce mă adunase trona paginile „revului” online.
Lasă un răspuns