În Muzeul din Codlea (jud. Brașov) se află o machetă a unui mic avion ce ne aduce aminte de aviatorul Albert Ziegler, un pionier al aerului ce poate fi pus alături de Vuia și Vlaicu. Albert Ziegler este al treilea cel mai mare „călător” aerian din sudul Europei. S-a născut la 9 aprilie 1888, la Codlea, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar și a decedat în 1946, la Halle, în Germania. A fost primul pilot sas din Ardeal, constructor de avioane și instructor aviatic. Albert Ziegler s-a născut ca fiu de țăran (fermier) din Codlea, unde de copil își făcea din două umbrele mari un obiect zburător (parașută, parapantă) cu care sărea de pe clădiri. A făcut o încercare similară folosind două scânduri mari de bucătărie drept aripi. După școala primară din orașul său natal, a învățat meseria de lăcătuș. Ca ucenic a avut preocupări diverse. Printre altele a lucrat la un motor care trebuia să funcționeze fără benzină. De asemenea s-a ocupat cu telegrafia. Vrând să-și multiplice cunoștințele a continuat studiile la Kronstadt (Brașov) și a plecat apoi în Elveția franceză, unde a lucrat în domeniul motoarelor.
A călătorit încercând să își îmbogățească experiența, cu opriri care au inclusiv Elveția, Anglia, dar și Scoția. A fost și la Paris pentru o perioadă de doi ani. Începând cu anul 1908 a lucrat în domeniul aviatic la Berlin și Viena (Aspern), definitivându-și formația tehnică și punând la punct o serie de proiecte: mai multe motoare premiate la concursuri internaționale, un autoturism amfibiu, un avion propriu etc. La aerodromul Bernau de lângă Berlin, a găsit oportunități de a-și avansa planurile. A lucrat ca instructor de planoare pentru Rumpler, Societatea Germană Wright și Garuda Flying Machines and Propeller Works, unde expertiza sa era foarte apreciată. Cu sprijinul Uzinelor Siemens-Schuckert, a construit un planor de design propriu, cu care a efectuat zboruri de succes în 1913 pe câmpul Bornstedt.
Din aprilie 1912 firma Siemens-Schuckert îi oferise accesul la un spațiu cu scule și un motor de 50 CP pentru studii. Cu acest motor Ziegler își construise primul său avion monoplan, numit și „Pfeilflugzeug” (avion săgeată), cu care a și zburat cu succes. Avionul lui fiind construit din materiale refolosite sau vechi, acesta nu putea să îi ofere o experiență cu adevărat de pionierat. Pentru realizarea dorințelor sale avea nevoie de un motor mai mare și de bani mai mulți pentru restul pieselor. Presa din Transilvania i-a urmărit cariera și și-a ținut cititorii la curent cu succesele compatriotului lor. Drept urmare, o serie de mecenate din Transilvania i-au oferit sprijin financiar. Așa că, pentru cele 15.000 coroane, bani donați de către concetățenii săi din Codlea, el cumpără un „Etrich-Eindecker” (monoplanor) și un motor Mercedes de 120 CP, pe care îl va monta pe avionul său.
La 28 noiembrie 1913 a obținut licența de pilot, constructor și instructor aviatic pe aerodromul Johannistal din Berlin, după care a revenit în Transilvania. Aclamat de zeci de mii de compatrioți ai săi, care l-au celebrat pe „omul din aer” cu mare entuziasm și cu cele mai înalte onoruri, Ziegler a întreprins o serie de zboruri demonstrative în același an deasupra Weidenbach, Kronstadt și orașelor învecinate. Pe 19 octombrie 1913 a zburat și deasupra satului său natal, Zeiden, și a Zeidner Berg (1294 m). Avionul a atins o altitudine de 3000 de metri și a parcurs impresionanții 500 de kilometri cu un rezervor de combustibil de 175 de litri. „Kronstädter Zeitung” și „Gazeta Transilvaniei” au fost gazetele care au relatat favorabil despre zborurile demonstrative ale lui Ziegler, iar acesta a fost celebrat ca un mare aviator. În 4 și 7 decembrie 1913 o mulțime de oameni s-au adunat în Sibiu pentru a-i urmări zborul. De asemenea, pe 17 decembrie 1913 la Bistrița, respectiv pe 21 decembrie la Mediaș. Până la 16 iunie 1914 a zburat cu avionul propriu de 35 de ori în Transilvania. Izbucnirea Primului Război Mondial l-a împiedicat să mai încerce. A fost înrolat în armată ca instructor de zbor și, în câțiva ani, a devenit pilot șef al Fabricii de Avioane Lloyd de la Aszód, lângă Budapesta. În această calitate, i s-a permis în repetate rânduri să testeze aeronave noi și să contribuie la îmbunătățiri tehnice. În 1919, Ziegler a părăsit Zeiden și a locuit în străinătate, în principal în Europa de Vest. A lucrat cu succes ca specialist și pilot de testare pentru diverse companii. A decedat la 3 iulie 1946, în Altscherbitz (acum Schkeuditz) lângă Halle/Saale. Alături de cei doi mari pionieri ai aviației românești, Traian Vuia și Aurel Vlaicu, Albert Ziegler se numără, fără îndoială, printre vizionarii sud-est-europeni ai aviației, fiind „demonstrabil primul din toată Transilvania care a întreprins cu succes zboruri pe distanțe lungi” (așa cum a afirmat Ziegler într-o prelegere).
