Sunt mulți rromâni valoroși ce au fost premiați și recunoscuți peste hotare, dar care în țara noastră sunt pur și simplu necunoscuți… În curând, o româncă remarcabilă din Satu Mare va avea numele înscris în aur pe Turnul Eiffel din Paris. Primăria capitalei franceze a anunțat recent lista celor 72 de femei de știință care vor fi astfel celebrate, într-un demers care își propune să aducă recunoaștere contribuțiilor fundamentale ale femeilor în domeniul științei. Lista a fost prezentată de primarul Parisului, Anne Hidalgo, ca parte a unui proiect început în martie 2025, în colaborare cu Ville de Paris, Société d’exploitation de la Tour Eiffel (SETE) și Asociația Femmes. Până acum, Turnul Eiffel – inaugurat în 1889 la inițiativa lui Gustave Eiffel – celebra știința prin gravarea a 72 de savanți francezi, toți bărbați, pe primul său etaj, cu litere de aur. Noul proiect își propune să corecteze această omisiune istorică și să evidențieze rolul esențial al femeilor în progresul științific. Printre numele alese se află și Agnès Ullmann, născută în 1927 la Satu Mare, România. Stabilită în Franța, Ullmann a devenit o figură de referință în biologia moleculară, desfășurându-și întreaga carieră la renumitul Institut Pasteur din Paris.
Agnes Ullmann s-a născut la 14 aprilie 1927, în Satu Mare și a decedat în Franța, pe 25 februarie 2019, la Paris, Île-de-France, Franța. A fost o cercetătoare – microbiologă franceză de origine română. Agnes Ullmann s-a născut într-o familie de evrei maghiari, a urmat liceul în Arad, apoi s-a înscris la Universitatea din Cluj, dar s-a mutat la Universitatea „Eötvös Lorand” din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1949. Tot aici și-a luat doctoratul în microbiologie. În 1958 – 1959 a obținut o bursă de la Fundația Rockefeller, ceea ce i-a permis să lucreze la Laboratorul Monod din cadrul Institutului Pasteur, unde a rămas pentru tot restul carierei. Acolo a devenit profesoară, directoare de laborator și în 1982 membră a Consiliului de Administrație. Ullmann a obținut cetățenia franceză în 1966. La Institutul Pasteur, Ullmann s-a ocupat inițial de efectele antibioticelor și a reușit să elucideze, printre altele, modul de acțiune al streptomicinei (ca inhibitor al sintezei proteinelor în bacterii). Ea a studiat, de asemenea, efectul monofosfatului de adenozină ciclică (cAMP) din sistemul mesagerilor de ordin II în celula bacteriană. În 1967, Ullmann a arătat că acest monofosfat inversează reprimarea cataboliților în bacteria E. coli. Mai târziu, a descoperit un alt factor care stimulează reprimarea cataboliților (factorul modulator al cataboliților sau CMF). Ulterior, Ullmann s-a ocupat de modul de acțiune al agentului patogen al tusei convulsive și al toxinei sale. Ea a arătat că toxina crește producția de cAMP în celula gazdă și, astfel, perturbă metabolismul acestora. Capacitatea toxinei de a oferi altor molecule acces la celula gazdă atacată a ajutat-o, de asemenea, să dezvolte vaccinuri prin cuplarea toxinei de tuse convulsivă modificată genetic cu fragmente antigenice împotriva cărora urmau să fie imunizate. Dintre studenții cărora le-a predat, este de amintit Maxime Schwartz, care a devenit ulterior director al Institutului Pasteur. În 1978, împreună cu André Lwoff, a publicat o colecție de eseuri de Jacques Monod și a publicat două antologii în memoria lui.
Ca recunoașterii a muncii sale de cercetare, în 2002 Agnes Ullmann a primit medalia „Robert Koch”. A fost membră de onoare a Academiei Maghiare de Științe și a Academiei Europene de Microbiologie (EAM). Președintele EAM Philippe Sansonetti și-a amintit toate contribuțiile sale în microbiologie în „In memoriam Agnes Ullmann”. A fost cu adevărat o pionieră a ascensiunii biologiei moleculare în anii 1960. Munca sa a avut un impact de durată asupra sănătății umane și a contribuit la salvarea a milioane de vieți. Cunoscută drept „o femeie curajoasă”, povestea ei reflectă modul în care diversitatea culturală și intelectuală poate da naștere unor contribuții de excepție la patrimoniul științific european și mondial. Istoria științei nu poate fi completă fără prezența femeilor, iar prin Agnès Ullmann, România își vede astfel contribuția recunoscută pe unele dintre cele mai emblematice scene ale lumii. Gravarea numelui său pe Turnul Eiffel simbolizează atât excelența personală, cât și impactul global al oamenilor de știință formați la intersecția mai multor culturi. Vivat! (G.V.G.)
