Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța ne invită să descoperim în vitrinele sale o piesă specială, încărcată de simbolism: un delfin sculptat în os acum aproximativ 1800 de ani. Piesa a fost descoperită în anul 2017, cu ocazia desfășurării unei cercetări arheologice preventive în apropierea Sălii Sporturilor din Constanța, în umplutura unui șanț realizat pentru a delimita o arie funerară din necropola de epocă romană a Tomisului. Din același context provin numeroase materiale arheologice, în special fragmente ceramice, care se datează în secolele II-III d.Hr., depuse într-un moment ulterior utilizării spațiului funerar. Exemplarul are analogii cu descoperiri asemănătoare din Callatis – Mangalia (jud. Constanța) și din zona „extra muros” a cetății Troesmis – Iglița (jud. Tulcea), încadrate cronologic în aceeași perioadă. Cu o lungime de doar 4,8 centimetri, piesa reprezintă un delfin cu botul deschis, ce poartă trei crestături care ar putea sugera dinții mamiferului. Această detaliere apare foarte des în arta romanilor, delfinul fiind uneori înfățișat ca monstru marin. Partea superioară a cozii lipsește, însă suprafața de fractură a fost ulterior finisată prin șlefuire. Pe corpul delfinului se disting două incizii verticale, paralele, care ar putea face trimitere la hățuri, întrucât, asociate cu înotătoarea dorsală de pe creștetul capului, ar corespunde unei scene binecunoscute în iconografia romană: „Cupidon călare pe delfin”. Piesa este decorată pe o singură față și străbătută de o perforație verticală, fapt care poate indica folosirea ei ca nasture sau ca decorațiune vestimentară.
În antichitate, delfinul era asociat cu divinități importante precum Neptun, Venus, Cupidon sau Bacchus, dar și cu alte ființe legendare: Nereide, Triton, Palaemon, Arion ș.a. În mentalul colectiv roman, acest mamifer marin era perceput ca un animal protector al marinarilor și, totodată, ca psihopomp – cel care însoțea sufletul celor înecați, călăuzindu-i spre lumea de dincolo. Această piesă ilustrează complexitatea credințelor antice și rafinamentul artistic al comunităților romane de pe litoralul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră). Ca simbolistică, delfinul mai apare pe monedele histriene „cu delfin”, care sunt o serie remarcabilă de emisiuni antice din cetatea grecească Histria (pe coasta Mării Negre, azi în România), cunoscute pentru simbolul distinctiv al delfinului, un motiv comun legat de mare și de prosperitatea maritimă a cetății, inclusiv imagini cu delfinul singur sau cu vulturul ținând în gheare un delfin, reflectând prosperitatea și legătura strânsă cu marea și pescuitul.
La Histria, cel mai vechi oraș atestat pe teritoriul României, s-au bătut cantități mari de monede în antichitate, începând din secolul VI î.Hr.. Supunem atenției publicului o monedă de argint (drahmă) care prezintă pe avers două capete de tineri, unul fiind inversat, iar pe revers un vultur poziționat deasupra unui delfin (emblema cetății Histria). Pe revers, deasupra vulturului, se află legenda IΣTRI.. Imaginea celor două capete ale gemenilor sacri ce apar inversate pot semnala o întoarcere a polilor magnetici planetari, sau un prag (o răsucire) a traseului temporal aparent linear. Piesa analizată provine dintr-o descoperire înregistrată la Enisala (jud. Tulcea), făcând parte din categoria celor mai cunoscute emisiuni monetare histriene, care s-au realizat între circa 470 și 425 î.Hr., conform unor opinii, sau până în 405 î.Hr., conform altor opinii. Monedele realizate la Histria au cunoscut o arie largă de circulație, fiind întâlnite în descoperiri de pe teritoriul Dobrogei, în nordul Mării Negre, Moldova, izolat în Muntenia și Oltenia, Bulgaria, ajungând chiar și în sudul Peninsulei Balcanice și în Italia. (G.V.G.)
