Dacă străbatem castrele romane prin inima fostei Dacii și descoperim componente ale Limesului dacic, cea mai extinsă frontieră a Imperiului Roman pe teritoriul Europei continentale, vom avea surprise plăcute legate de aceste fortificații militare și civile. De la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, la ruinele Cetății Romano-Bizantine Sucidava, drumul de 1500 de kilometri, de-a lungul drumurilor sării și aurului dacic, ne prezintă cele mai complexe sisteme de apărare din lumea antică. Fiecare cetate, vizitabilă sau încă îngropată, dezvăluie un capitol fascinant al strategiei militare, dar vorbește mai ales despre ingineria și organizarea care au modelat provincia. Pentru pasionații de istorie, arheologie și strategie militară, acest traseu este o călătorie revelatoare a gloriei, forței și vulnerabilității celei mai mari puteri imperiale ale antichității. Astfel, cercetările arheologice desfășurate în anul 2017 la Trâmpoiele, pe șaua din apropierea vârfului Grohaș din Munții Metaliferi (jud. Alba), au scos la iveală nu un castru de marș al armatei romane, ci un turn de observație fortificat (burgus) datând din epoca romană. Fortificația de mici dimensiuni era amplasată strategic, la o altitudine de 940 m, având o priveliște excelentă asupra Munților Apuseni. Din acest punct, romanii puteau supraveghea mai multe trasee montane care se intersectau în apropiere. În plus, fortificația se afla la mai puțin de 12 km de anticul Ampelum (Zlatna de astăzi), care îndeplinea rolul de centru administrativ al districtului minier. Turnul de observație de la Trâmpoiele făcea astfel parte din ansamblul fortificațiilor romane din zona auriferă a provinciei Dacia, ridicate în scop de control și apărare a centrelor de exploatare minieră şi a căilor de acces pe care le deserveau.
În prezent, fortificația de la Trâmpoiele este destul de vizibilă în teren. Valul foarte bine conservat indică forma de patrulate a acesteia. Laturile sale au dimensiunile de aproximativ 33 x 34 metri. Sistemul defensiv era format dintr-un bastion de pământ și piatră, ale cărui rămășițe conservate măsoară 1,3 metri în înălțime și 5,4 metri în lățime. Acesta era înconjurat de un șanț exterior, care avea o adâncime de 1,7 metri. Cercetările arheologice au evidențiat și o construcție interioară din piatră legată cu pământ, cu o lungime de 6 m. Aceasta reprezintă baza turnului de observaţie, care era construit, probabil, din lemn. Fortificația romană de la Trâmpoiele este cunoscută de localnici sub denumirea de „Cetatea de la Mărul Roșu”, iar în jurul său s-au țesut multe povești și legende de-a lungul timpului. Numele i s-ar trage de la forma muntelui din acel loc, rotundă, înaltă și bombată, asemănătoare unui măr. Localnicii au avut dintotdeauna convingerea că muntele ar fi gol pe dinăuntru și că ar ascunde în interiorul său o cetate turcească cu multe comori, printre care s-ar găsi chiar și un vițel de aur. Toate sunt legate însă cu un greu blestem, astfel încât cei care îndrăznesc să pornească în căutarea acestor bogății, fie își pierd mințile, fie sunt purtați de duhuri rele prin râpi adânci, fără cale de întoarcere. Dacă tot te afli în apropiere de Zlatna, un orășel situat pe cursul superior al Văii Ampoiului, e o ocazie unică de a cunoaște locuri pitorești, case tradiționale, oameni frumoși și ospitalieri. Vei descoperi o natură impresionantă, cu defileuri, chei, peșteri, platouri carstice și izbucuri. Poți alege Cheile Feneșului, Calcarele de la Valea Mică, Piatra Bulbuci, Podul Natural de la Valea Naibii sau Poiana cu Narcise de la Negrileasa. Oriunde te vei îndrepta, te vei bucura de peisaje cu adevărat spectaculoase. (George V. Grigore)
