La 24 august 1958 patrimoniul Muzeului de Istorie din Deva s-a îmbogățit cu un nou tezaur. Descoperită în localitatea Nălați-Vad (lângă Hațeg; jud. Hunedoara) în timpul lucrărilor agricole, această „nouă” comoară este formată din 806 monede și 12 obiecte de argint. Monedele din tezaur, cu excepția celor șase monede romane (denari imperiales romaines) au fost emise, marea majoritate în Europa (Ungaria, Polonia, Prusia, Transilvania) pe o perioadă de 445 de ani. Obiectele din argint pot fi datate între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, inclusiv piese destinate cultului și bijuterii lăcuite din argint create prin tehnica dăltuirii, filigranului și gravurii. Dintre acestea amintim un pahar din argint având la buză o dungă aurită ornamentată cu un décor floral asemănător palmetei fr tip bizantin. Înălțime de 144 mm. diametrul gurii de 156 mm. iar greutatea de 290.00gr. Se pare că a fost folosit pentru servicii de cult (cuminecătură). Datat sec. XVII și produs într-un atelier din Țara Românească sau Transilvania. Mai avem un mâner probabil al unei piese pentru botezat, cu terminații în formă de bulb și patru lingurițe din argint cu terminații ornamentale aurite. Trei dintre ele au coada torsionată, iar acestea se termină printr-o figurină. Prima are un cavaler medieval în armură, cea de a doua o figură caricaturală (o maimuță) ce se sprijină într-un baston lung de pelerin, iar cea de a treia are un personaj înaripat (posibil un înger).
În tezaur se mai află și o pafta din două părți, cu motive florale, din argint aurit. La pafta putem accesa și cele două aplice de formă rotundă, toate fiind legate de un cordon de catifea, care a dispărut. Aplicele se prindeau pe cordon. Avem un lanț care la capăt are o bilă și care a fost cumva podoabă de cap, inchizător de capete de cordon, sau ținătoare de parfum. Zalele lanțului imită forma clepsidrei. Avem și un colier cu medalion cu o rozetă format din 8 petale. Mai avem un lanț din zece zale, un ornament în formă de spirală, un altul în formă de con și o coroană circulară de argint (ca un cerc). Cu excepția monedei turcești emise în 1831, nicio monedă din tezaur nu depășește limitele secolului al XVIII-lea. Prin urmare, considerăm că la scurt timp după încetarea tezaurizării, conținutul a fost îngropat, chiar și în timpul evenimentelor din 1784-1785. Existența monedei turcești în acest tezaur necesită însă o explicație. Este posibil ca acest lucru să fi fost asociat în mod greșit cu comoara noastră, deoarece este greu de presupus că timp de mai bine de un secol acesteia nu i s-a adăugat nimic. În același timp, nu este complet exclus ca această comoară să fi fost transmisă ca moștenire, ultimul proprietar adăugându-i moneda de aur turcească și îngropând-o într-un anumit moment de incertitudine în anii 1848-1849. După cum s-a constatat în urma cercetării, această comoară a fost tezaurizată în sute de ani, poate chiar mii, având în vedere existența monedelor romane. (G.V.G)
