Brățara dacică din aur descoperită în comuna Optași – Măgura (jud. Olt), a putut fi văzută și de alți români care vor să afle date despre aceasta. Intrată într-un circuit muzeal național, aceasta va fi prezentată la Muzeul Județean Buzău. În data de 21 mai 2024 a avut loc prezentarea acesteia către public, după cum ne-a anunțat managerul Muzeului Județean Olt, George Smarandache. Brățara dacică de aur de la Optaşi Măgura, găsită în anul 2017 și apropiată stilistic de celebrele brăţări dacice din aur descoperite în Munții Orăștiei, are o valoare istorică deosebită, prin faptul că este cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent în Oltenia, greutatea totală a acesteia fiind de 107,98 grame. Totodată, podoaba este unică pentru că poartă reprezentarea dragonului înaripat (symbol draconar), un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista şi deceniile imediat următoare. Acest symbol face referire și la renaștere, ca parte a procesului de revenire periodică a sufletului în materie. Piesa, aflată în inventarul colecţiilor Muzeului Judeţean Olt și împrumutată temporar Muzeului Judeţean Buzău, reprezintă o brăţară spiralică decorată cu cap de şarpe sau dragon, similară cu brăţările din aur descoperite la Sarmizegetusa Regia, dar şi cu alte piese similare din argint descoperite pe teritoriul României, inclusiv în judeţul Buzău.
Cu o greutate totală de aproape 108 grame, brăţara de la Optaşi reprezintă cea mai mare şi mai grea piesă din aur din Dacia preromană descoperită la sud de Carpaţi (Oltenia). „Iniţial piesa când a fost descoperită era întreagă, acum ea se prezintă din două fragmente, o brăţară formată dintr-o spirală şi încă un început de spirală. Analizele fizico-chimice au demonstrat că este făcută dintr-un aliaj de aur 87 la sută, argint şi cupru. Piesa este decorată cu un cap de animal, un decor zoomorf care prezintă o fiinţă serpetiformă, ori un şarpe, ori un dragon. Piesa este cea mai mare şi importantă piesă de la sud de Carpaţi. Seamănă cel mai mult cu o brăţară din argint din Tezaurul de la Bucureşti-Herăstrău iar asocierea cu piesele respective ar încadra-o pentru secolul I î.Hr., perioada Burebista, post Burebista, în niciun caz nu sunt argumente pentru a vorbi de perioada războaielor daco-romane”, a declarat şeful secţiei Arheologie a Muzeului Judeţean, Matei Sebastian. Brăţara a fost grav deteriorată de către descoperitor, recuperându-se două fragmente. Cel mai mare fragment cântăreşte 93.39 grame, are o lungime desfăşurată de 198 mm, iar cel de-al doilea fragment constă dintr-o bară metalică cu profil circular, lipsit de decor care reda coada reptilei. „A fost descoperită de un tânăr, nu se ştie contextul sigur, dar în spusele domniei sale există două indicii că ar fi fost găsită pe malul unui râu, când şi-a cărat de acolo nisip să îşi construiască un gard, iar a doua variantă că ar fi fost cumva în fundaţia gardului actual. Din 2017 brăţara a fost în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României. În 2021 brăţara s-a întors acasă, la Muzeul din Slatina”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Olt, George Smarandache. Acum piesa poate fi admirată de public și în alte instituții muzeale, precum Muzeul Judeţean Buzău, fiind expusă în sala de Numismatică. Periplul său și prin alte muzee românești poate continuă… (G.V.G.)
