Una dintre cele mai cunoscute arme romane, sabia legionarilor, cunoscută ca „Gladius”, a fost descoperită de un arheolog amator. Este vorba despre Kolozsvari Csaba, un pasionat de detectorism, care nu este la prima descoperire de acest gen. Acesta a mai avut o serie de descoperiri, printre care un tezaur format din monede romane, dar și un depozit de bronz. Recent acesta a descoperit în județul Alba un „Gladius”, într-o stare foarte bună de conservare. Acesta a făcut un video de prezentare, în care a arătat locul și modul în care a fost scoasă arma din pământ. „De departe una din cele mai deosebite descoperiri ale mele, un Gladius în stare foarte bună, va fi sper, atracția principală în vreun muzeu pe viitor. Cum explica un amic: mai repede găsești trei vase pline cu monede romane din argint până să găsești o astfel de sabie. Am înțeles că sunt extrem de rare și sunt găsite în stare destul de precară. În cazul meu obiectul se află într-o stare foarte bună de conservare. Mulțumesc Muzeului Național al Unirii Alba Iulia pentru promptitudinea cu care a acționat pentru ca acest Gladius să ajungă repede la destinație în condiții speciale, unde va fi restaurat. Legat de momentul descoperirii: nimic nu prevestea o astfel de surpriză, pădure, fără alt obiect din epoca romană prin zonă, o pădure plină de vegetație la sol, întâmplarea a făcut ca sabia să se afle pe o zonă destul de curată. Adâncime 27 de centimetri. Spre rușinea mea pe moment am zis că o fi o sabie medievală (nu am găsit niciodată o sabie) dar și așa, am lasat-o in situ și am anunțat specialiștii”, a scris Csaba pe un grup dedicat pasionaților de detectorism. „Gladius” este o spadă, împrumutată de romani, probabil în Primul Război Punic sau în cel de-al Doilea de la spanioli.
„Gladius” era scurtă și lată, având tăișuri paralele și vârf triunghiular. Teaca putea fi decorată cu motive florale, așa cum apare pe monumentul de la Tropaeum Traiani. Uneori, lama era damaschinată. În perioada târzie, mânerul putea fi stilizat. În timp ce originile gladius-ului sunt spaniole, în timpul secolului I î.H., acesta a suferit destule schimbări în mâinile romane, astfel încât să devină o nouă armă. Gladius-ul avea o lungime puțin mai mică decât 65 de centimetri, o lățime de aproximativ 7,5 centimetri și o greutate de aproximativ 900 de grame. Inițial, gladius-ul avea o lungime de aproximativ 69 de centimetri, sau cuprinsă între 64 și 69 de centimetri. Acest model de gladius avea două tăișuri și un punct conic. Gladius-urile din perioada tindeau să fie mai mari decât cele din perioada imperială. Gladius-urile imperiale aveau o formă de frunză alungită, cu un punct conic lung. Acum „Gladiusul” descoperit se află în plin proces de conservare și restaurare și va „împodobi” una din vitrinele Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.(G.V.G.)
