O nouă descoperire cu valoare istorică a fost făcută recent în localitatea Peștiș (Aleșd; jud. Bihor), în apropierea unei vechi așezări dacice cunoscută pentru alte artefacte descoperite în urmă cu câțiva ani. Ciprian Avram, un pasionat de istorie și detecție, a găsit două topoare de luptă și opt denari din argint, toate datând din perioada antichității. Obiectele au fost descoperite într-o zonă cu potențial arheologic ridicat și confirmă, încă o dată, importanța istorică a locului. Descoperitorul nu este la prima contribuție de acest gen. În urmă cu doar două luni, acesta a predat autorităților competente două brățări din bronz, tot din antichitate, demonstrând responsabilitate și respect față de patrimoniul cultural național. La fel ca și în cazul precedent, toate obiectele descoperite au fost predate în conformitate cu legislația în vigoare privind protejarea patrimoniului. Autoritățile urmează să evalueze artefactele și să stabilească exact proveniența și perioada din care datează. Cetățile dacice comunicau între ele, cum e și normal. „Încă o teorie confirmată de dovezi cum că cetățile dacilor comunicau între ele!”, spune Marius Florin Avram, care împreună cu Avram Ciprian și Dorin Flavius Vandici au făcut o neașteptată descoperire la începutul anului 2025, o monedă de argint din timpul Imperiului Roman. „Eu fiind un om al păduri și încercând să înțeleg cum comunicau davele între ele am căutat de câțiva ani legătura dintre Peștiș și Luncșoara, în ambele localități fiind așezări dacice! Și așa am ajuns în locul în care m-am dus cu colegii mei la detecție, Doru și Cipri, cel din urmă fiind descoperitorul acestei noi monede romane care îl înfățișează pe Traian. Împreună cu moneda au fost descoperite foarte multe obiecte din fier printre care un posibil cuțit îndoit în urma unui ritual funerar! Și printre obiectele interesante un clopoțel care de fapt era o mini-sticlută de parfum”, ne-a mai spus Marius Florin Avram.
Ziua de 2 februarie 2025 „a fost o zi binecuvântată pentru Cipri, el fiind descoperitorul denarului care-l reprezintă pe Traian (96-117 d.Hr.) și altor obiecte importante!”, spune Marius Florin Avram.
La Peștiș s-a mai descoperit și tezaurul monetary declarat a fi cel mai mare tezaur din afara graniţelor Imperiului Roman, terminat cu monede Augustus. „Faptul că tezaurul a fost recuperat în întregime, plasarea lui în cadrul unei baze uriaşe de date ne permite să ne dăm seama că nu doar că sunt 379 de monede, nu doar că este un kilogram şi jumătate de argint, ci este clar că discutăm de un proprietar extrem de potent, un individ care avea o mare influenţă, un om bogat. Cele 379 de monede de argint reprezintă o persoană cu un puternic potenţial economic”, subliniatză Cristian Găzdac, care apreciază faptul că monedele din Tezaurul de la Peştiş sunt într-o stare foarte bună de conservare. Interesant de remarcat este că în tezaur se află şi imitaţia fidelă a unui denar hibrid, dar şi imitaţii barbare, toate imitaţiile fiind descoperite alături de prototipurile orginale. „Tezaurul de la Peştiş ne aduce ceea ce se pot numi monede exotice, cum e moneda unui rege din Numidia (Tunisia de azi), monedă acceptată în Imperiul Roman datorită dimensiunilor şi greutăţii argintului, uşor de confundat cu denarii republicani romani”, spune profesorul care precizează că prezenţa acestor monede arată faptul că cei din imperiu ştiu de ce le folosesc, iar cei din afara imperiului ştiu să le tezaurizeze, pentru că au valoare. Mai multe informaţii despre context s-ar putea obţine dacă s-ar continua săpăturile în zona respectivă şi s-ar găsi şi alte tezaure.
„De ce avem un tezaur de asemenea dimensiuni, de o asemenea greutate, de o asemenea importanţă în afara Imperiului Roman? Privind harta şi poziţionarea Peştişului, nu putem la ora actuală să nu ne întrebăm, ca să nu zic aproape spre confirmare, dacă nu cumva zona Peştişului este o nouă zonă a unui centru de putere care prin geostrategie este clar controlează valea Crişului Repede, ceea ce ar avea pe deplin sens”, spune Cristian Găzdac. Dr. Dan Slăvescu, de la Asociaţia Dacia Crisius, a apreciat atunci că aceasta a fost o lecţie deosebit de preţioasă. „Puteţi să îmi mai găsiţi trei-patru tezaure la fel?”, a fost întrebarea pe care profesorul i-a adresat-o preşedintelui asociaţiei detectoriştilor, mulţumindu-le acestora pentru colaborare. Iată că aceștia nu au precupețit nici un efort, și au fșcut câteva descoperiri interesante pe raza localității Peștiș. Poate o hartă creată cu o dronă prin sistemul LiDAR ar deconspira dimensiunile fortificațiilor dacice ascunse acum de pădure. (G.V.G.)
