Printre piesele deosebite aflate în colecțiile Muzeului Județean Botoșani se află și un „pahar decorat”, descoperit în mormântul 91 de la Mihălășeni, jud. Botoșani. Acesta are aproximativ 1.600-1.500 de ani vechime. Dacă doriți, puteți vedea mai multe piese din necropola de la Mihălășeni, care vă așteaptă să le descoperiți în expoziția permanent a muzeului de mai sus. Vasul ceramic este ornamentat cu elemente „ștampilate”, două șiruri de „rotunduri” („ochi”) despărțite printr-un „șanț” și un rând de dreptunghiuri așezate pe diagonală și decorate zigzagat la interior. Privind cu ochi de artist, pot spune că în partea de jos a vasului apar „chipuri” de „mustăcioși” (chipuri mature), iar la partea superior „chipuri” de tineri (doar „ochii”). Poate fi un mesaj legat de faptul că tineretul „se sprijină” pe cei maturi, pentru că au ce învăța de la aceștia.
Este posibil să se dea și o altă interpretare, unde dreptunghiurile pot fi un symbol al pământului, iar cercurile simbol al cerului. Mihălășeni este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Caraiman, Mihălășeni (reședința), Năstase, Negrești, Păun, Sărata și Slobozia Silișcani. Ca și istorie, satul Mihălășeni este reședință de comună situată pe stânga pârâului Bașeu, atestată documentar în 15 octombrie 1427, într-un document emis la curtea lui Alexandru cel Bun, act de danie: ,,întărește lui Oancea și femeii sale Nastea un sat la Carpeni, unde a fost casa lui Dobârcin și a lui Bratul Pleșescul, care se învecina …pe vechiul hotar și dinspre satele panului Mihail…” La 20 decembrie 1437, Iliaș voievod și fratele său Ștefan voievod, reîntărește panul lui Mihail, vornicul de Dorohoi, ,,…satele la Carpeni, unde șade Stan, și la capătul de sus al Carpenilor, la Bașeu, unde șade Matei…” Panul Mihail primise privilegiul de stăpânire a satului în prima parte a domniei lui Alexandru cel Bun, satul Mihălășeni i-a păstrat astfel numele: Mihail, Mihăilaș la care s-a adăugat sufixul ,,–eni”. Satul a avut caracter boieresc.
Voievodul Ieremia Movilă, la 24 mai 1602, a întărit lui Lupu Balș, sluger și fraților și nepoților lui ,,și satul Mihăilești, de sub Cărpiniș” fiindcă au pierdut hrisoavele când a venit Mihail Vodă în Moldova. Se pare că satul a fost depopulat la începutul sec. al XVII-lea, căci la 20 februarie 1627, satul Mihălășeni ,,era amintit un loc pustiu unde se numește Mihălășeni”. În anul 1655, moșia se află în stăpânirea lui Vasile Șoldan, în 1669 jumătate din moșia Mihălășeni se afla în stăpânirea logofătului Gorovei și jumătate în stăpânirea fostului pârcălab Ionașco Balș. În anul 1804 moșia Mihălășeni era în stăpânirea vornicului Constantin Palade. Din anul 1820 este menționat satul sau Odaia Mihălășeni. Astăzi, prin sondajele arheologice, au ieșit la iveală și alte „pagini” ale istoriei sale mult mai vechi. Printre acestea se află și necropola de secol IV – V în care s-a descoperit „paharul decorat” studiat de cercetătorii Muzeului Județean Botoșani. (G.V.G.)
