Poate dacă era unul dintre noi cel care explora peștera, am fi trecut voioși pe lângă marea descoperire. Dar, cu o experiență de 30 de ani în explorare, inginerul chimist Marius Paniti este cel care a anunțat descoperirea meteoritului. S-a întâmplat în vara anului 2012, pe când acesta explora Peștera de sub Carsa, din Cheile Carașului – o peșteră cu o dezvoltare de 1300 de metri, pe două nivele. Aflându-se la un moment dat, într-o galerie, a găsit un perete imens cu o textură neobișnuită. Și-a dat seama imediat că este vorba despre un meteorit căzut acum milioane de ani din cer și „cuprins” apoi în structura sedimentară a planetei noastre, păstrându-se astfel în condiții excelente. A trimis atunci spre analiză mostre către universități și muzee celebre din lume, dar și la NASA. Primele rezultate au venit din Napoli (Italia), unde specialiștii au confirmat vechimea meteoritului. Specialiștii au stabilit că meteoritul a fost supus unor temperaturi de trei ori mai mari decât cele existente pe Terra și ar fi dus, odată cu căderea sa, la disparitia mai multor specii de animale, printre care și dinozaurii. Marius Paniti, inginer: „Roca nu putea fi obținută la temperaturile existente pe lava terestră, deci temperaturile au fost de 2-3 ori mai mari decât temperaturile obținute pe pământ, aceasta este cea mai importantă dovadă că asteroidul este găsit. Vorbim de o vechime între 90 și 160 de milioane de ani.” Cercetătorii presupun că în ultima parte a erei Mezozoice, în urmă cu peste 60 de milioane de ani, un asteroid gigant a lovit Terra. Iar la intrarea în atmosferă s-a fragmentat în mai multe bucăți care au fost găsite în Golful Mexic, în deșertul Sahara, Mongolia și China. Se bănuia că o parte din asteroid s-ar afla și pe teritoriul Europei, însă până acum nimeni nu găsise vreun indiciu. Odată cu căderea lui ar fi dispărut și multe specii de plante și animale, printre care dinozaurii. Roca prinsă în pereții peșterii are câteva mii de tone și o duritate aparte, apropiată de cea a diamantului. Cel care a descoperit-o a venit la Colegiul „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia și i-a fascinat pe elevi cu povestea ei. Autoritățile speră ca descoperirea să fie valorificată și în scopuri turistice, însă până la meteorit se merge sute de metri, mai mult târâș, prin galerii înguste. Meteoritul poartă acum numele celui care l-a găsit: Astrid-Paniti.
Cheile Carașului se numără printre cele mai lungi și sălbatice chei din România (având o lungime de 19 km) și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru a face loc celor câtorva sălașe și gospodării de pe malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul României având forma unor canioane care cuprind nenumărate specii de plante și animale alături de pădurile de fag, care în special toamna formează un peisaj mirific. Intrarea în chei se face din comuna Carașova, mergând pe o potecă de-a lungul râului Caraș, parcurgerea cheilor se face pe jos, având posibilitatea de a vedea vegetația, peșterile și peisajele superbe din chei. Principalele obiective turistice din Cheile Carașului sunt: Peștera Văleaga, Peștera de după Cârsa, Peștera Liliecilor, Peștera de sub Cetate, Cetatea Caraș (numită și Cetatea Turcului), Peștera din drumul Prolazului, Poiana Prolaz. (G.V.G.)
